杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – E. Asmarandei
4 octombrie 2024 – Vatican News. Papa Francisc a scris prefa?a c?r?ii-interviu ”Ca un pelerinaj – Zilele mele în ?ara Sfânt?” (Come un pellegrinaggio - I miei giorni in Terra Santa) (Ts Edizioni) a p?rintelui Francisc Patton, Custodele ??rii Sfinte, fiind în colaborare cu jurnalistul cotidianului L’Osservatore Romano, Roberto Cetera. Cartea a fost prezentat? publicului, duminic?, 29 septembrie a.c., la Bologna, în cadrul Festivalului Franciscan.

Un microcosmos 

”A proteja”, spune papa Francisc, ”este prima sarcin? pe care Dumnezeu o încredin?eaz? omului pe care l-a creat. În ?ara Sfânt?, ?ara lui Isus, exist?, de secole, Custodia ??rii Sfinte, cu un responsabil, c?ruia i-au fost încredin?ate sarcini nu tocmai simple: gestionarea atâtor sanctuare care refac via?a lui Isus ?i care primesc anual peste o jum?tate de milion de pelerini. Coordonarea activit??ilor a numero?i fra?i situa?i în opt ??ri diferite precum: Israel, Palestina, Iordania, Siria, Liban, Egipt, Cipru ?i Rodos, provenind din diferite na?iuni, garanteaz? principala caracteristic? a Custodiei: interna?ionalitatea sa. Un bun pre?ios, un microcosmos reprezentativ pentru catolicitatea Bisericii, dar care necesit? un efort continuu pentru armonizarea diferitelor culturi ?i tradi?ii”.

O responsabilitate mare

O interna?ionalitate care poate fi descris? ca fiind ”un laborator pentru ceea ce vor fi bisericile occidentale în viitor, ca urmare a marilor mi?c?ri migratorii. Iar apoi, nu exist? numai o intens? practic? religioas? în sanctuare”, continu? papa, ”ci ?i o vie activitate pastoral?: ne gândim, de exemplu, c? cele mai mari patru parohii ale Patriarhiei Latine a Ierusalimului – Nazaret, Betleem, Jaffa ?i Ierusalim – care sunt coordonate de fra?i ai Custodiei. In plus, exist? cele 16 ?coli care sunt atât de importante pentru formarea unei culturi a p?cii ?i a întâlnirii între diferite grupuri etnice ?i religii. Dialogul ecumenic ?i interreligios, care în ?ara Sfânt? dep??e?te controversele teologice pentru a intra mai degrab? în via?a de zi cu zi a multora, necesit? o deschidere, o acceptare ?i o delicate?e aparte. Gestionarea complicat? a acelui ceas elve?ian care este Status Quo-ul, atât de esen?ial pentru prezen?a ordonat? a diferitelor confesiuni. Mai mult de atât, se remarc? acum tragicul conflict care a afectat ?ara Sfânt? timp de 76 de ani”.
”Pe scurt, o munc? ?i o responsabilitate mare se afl? pe umerii fra?ilor franciscani, precum ?i ai custodelui lor”, scrie pontiful. ”O responsabilitate”, subliniaz? papa, ”pe care, a?a cum am spus la începutul acestei c?r?i, p?rintele Francisc Patton s-a trezit având-o pe cap destul de brusc ?i nea?teptat, dar pe care reu?e?te s? o duc? la îndeplinire în mod eficient. ?i pentru aceasta nu putem decât s?-i fim recunosc?tori, pentru c?, a?a cum se spune, Ierusalimul nu este al cuiva, ci al tuturor”.

O ini?iativ? umanitar?

”P?rintele Francisc a îndeplinit aceste sarcini dificile în stilul s?u propriu”, continu? papa, ”având r?bdare, modestie ?i capacitate de a asculta, cu decizie ?i fermitate, atunci când evenimentele dramatice din acea ?ar? o cereau. Mandatul p?rintelui Patton a fost marcat de evenimente extraordinare ?i teribile, care vor fi rememorate în timp. Anii grei ai pandemiei ?i apoi r?zboiul din 7 octombrie, pe care patriarhul latin al Ierusalimului, cardinalul Pierbattista Pizzaballa, l-a numit ”cel mai lung ?i cel mai grav” dintre multele, prea multele, care au afectat ?ara Sfânt? ?i Orientul Mijlociu. În aceste momente dramatice, p?rintele Francisc Patton a ?tiut s? ?in? dreapt? cârma b?rcii care i-a fost încredin?at? ?i mai degrab? s?-?i multiplice eforturile de apropiere fa?? de popoarele afectate de aceste tragedii. Am în fa?a ochilor cea mai frumoas? ini?iativ? care, împreun? cu vicarul s?u, p?rintele Ibrahim Faltas, a fost realizat? în aceste luni de r?zboi atroce în Gaza: transferul a 150 de copii r?ni?i ?i bolnavi în Italia”, a eviden?iat pontiful.
”Aceast? carte”, concluzioneaz? papa Francisc, ”îmi face pl?cere s? subliniez, s-a n?scut din colaborarea a dou? structuri ecleziale care exprim? efectiv, prin interna?ionalitate, catolicitatea Bisericii: Custodia ??rii Sfinte ?i Osservatore Romano, vor ajuta la o mai bun? cunoa?tere a p?rintelui Patton”.
În final, papa Francisc a invocat binecuvântarea asupra p?rintelui Patton, asupra ??rii Sfinte ?i tuturor celor care o p?zesc.