杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – E. Asmarandei
16 octombrie 2024 – Vatican News. ”Sunt bucuros s? intervin la deschiderea noului vostru an academic 2024/2025”, a spus papa Francisc în mesajul video pentru studen?ii teologi, cu prilejul deschiderii anului academic, al Facult??ii Pontificale de Teologie din Sicilia. ”În mod ideal”, spune pontiful, m? plasez pe urmele Sfântului Ioan Paul al II-lea, care a vizitat Facultatea din Sicilia pe 21 noiembrie 1982, în timpul vizitei sale pastorale la Belice ?i Palermo”.

”Facultatea dumneavoastr?”, eviden?iaz? papa, ”n?scut? cu o puternic? voca?ie ecleziologic?, este chemat? din interiorul istoriei s? se fac? protagonist? în abordarea acelor provoc?ri pe care Mediterana le pune teologiei: dialogul ecumenic cu Orientul; dialogul interreligios cu islamul ?i iudaismul; ap?rarea demnit??ii umane; for?a cultural? ?i social? a religiozit??ii populare - ?pietatea popular?”, cum spunea Sfântul Paul al VI-lea”. Apoi, a continuat pontiful, ”este vorba despre a înv??a me?te?ugul teologiei ca ?es?tur? a plaselor evanghelice ale mântuirii, chiar de-a lungul ??rmurilor siciliene ale Mediteranei; este o munc? r?bd?toare care încearc? s? povesteasc? iubirea Maestrului, capabil? s? stârneasc? uimirea întâlnirii ?i a prieteniei. Uimire, care este tocmai nervul care stârne?te credin?a. Imagina?i-v?, a?adar, momentul în care Maestrul se opre?te, de-a lungul M?rii Galileii, pentru a-i contempla pe acei pescari care î?i aranjeaz? plasele (Mt 4,18-22): ce l-a determinat s? îi cheme în jurul s?u, s? se înconjoare de umanitatea lor, s? îi invite ca pescari de oameni? ?i de ce plasele lumii devin semn ?i instrument al mântuirii?”.

Sarcina teologiei

”Aceasta este sarcina teologiei din Mediterana”, a spus papa Francisc, ”s? ?eas? plase de mântuire, plase evanghelice fidele modului de a gândi ?i de a iubi al lui Isus, construite cu firele harului ?i împletite cu mila lui Dumnezeu, cu ajutorul c?rora Biserica poate continua s? fie, chiar ?i în Mediterana, un semn ?i un instrument de mântuire pentru oameni. ?i acesta este modul în care teologia poate iubi, poate deveni caritate”.

Slujirea aproapelui

”Este o adev?rat? analogie a crucii”, a continuat pontiful, ”de la în?l?imea crucii, teologul este provocat s? priveasc? realitatea uman? cu ochii celui care s-a coborât pân? în punctul de a deveni cel mai mic dintre oameni, renun?ând la prerogativele sale divine ?i asumându-?i condi?ia de slujitor. Îmi place s? m? gândesc, prin urmare, la un salt al proximit??ii, un salt al proximit??ii, care completeaz? saltul credin?ei, pentru a nu fi un privitor al istoriei, ci un ?es?tor de plase care ?tie s? lege în jurul s?u umanitatea ospitalier? a lui Cristos ?i a Evangheliei sale”.

Mâinile teologilor ?i misiunea lor

”Fra?ilor ?i surorilor”, a spus papa, ”plasele sunt ?esute ?i reparate stând pe jos, adesea în genunchi. S? nu uit?m c? aceasta este cea mai bun? pozi?ie pentru a-l iubi pe Domnul: în genunchi. Înseamn? s? prelu?m stilul sp?l?rii picioarelor ?i pe cel al bunului samaritean care se apleac? în fa?a r?nilor celui în suferin??. Mâinile teologilor ni le putem imagina astfel: mâini care spun despre îmbr??i?area lui Dumnezeu, mâini care ofer? tandre?e - s? nu uit?m acest cuvânt, tandre?e, care este stilul, lui Dumnezeu -, mâini care îi ridic? pe cei c?zu?i ?i îi îndrum? spre speran??. ?i s? nu uit?m c? doar o singur? dat? este permis s? privim o persoan? de sus: doar pentru a o ajuta s? se ridice.
?i aceasta, îmi place s? spun, este voca?ia insulei voastre. Este îns? ?i un loc în care culturi, istorii ?i chipuri diferite se întâlnesc în armonie, angajând teologia s? cultive dialogul cu Bisericile surori din Orient care privesc spre Mediterana. Calea dialogului ecumenic ?i interreligios este cea pe care trebuie s? o propunem ?i s? o sus?inem prin experien?e de întâlnire, experien?e ?i de confruntare ?i de colaborare în ascultarea comun? a Duhului Sfânt. Este mo?tenirea atâtor martiri ai dialogului în Mediterana. Prin urmare, vi se încredin?eaz? misiunea de a v? constitui ca laborator al unei teologii a dialogului ecumenic ?i al unei teologii a religiilor care s? conduc? la o teologie a dialogului interreligios. Întotdeauna cuvântul ?dialog”, ?dialog”: deschidere”, a dorit s? sublinieze pontiful.

O teologie de la în?l?imea crucii

”Mediterana are nevoie de o teologie vie”, a spus papa în încheiere, ”una care s? î?i cultive pe deplin dimensiunea contextual?, devenind un apel pentru to?i. Promova?i o teologie care, de la în?l?imea crucii ?i în genunchi în fa?a aproapelui, folose?te cuvinte umile, sobre ?i radicale, pentru a-i ajuta pe to?i s? ajung? la compasiune ?i cuvinte care ne înva?? s? facem ?i s? iubim, pentru a genera o istorie nou?, dar o istorie înr?d?cinat? în istoria poporului”.

În salutul final, papa Francisc le-a mul?umit ?i le-a transmis studen?ilor gândul s?u încurajare ?i, le-a cerut, s? nu uite s? se roage pentru el.