杏MAP导航

C?utare

Jorge Mario Bergoglio, care avea s? devin? papa Francisc ?i preotul Diego Fares Jorge Mario Bergoglio, care avea s? devin? papa Francisc ?i preotul Diego Fares 

Dilexit nos: experien?a unei inimi care iube?te

?n prima not? a enciclicei, papa Francisc m?rturise?te c? inspira?ia primului capitol al documentului ?l are ca surs? principal? pe confratele s?u Diego Fares, care a murit ?n 2022. Iezuitul argentinian a subliniat, de mai multe ori, centralitatea inimii ?n g?ndirea ?i ?n activitatea lui Jorge Mario Bergoglio, mai ?nt?i ca p?stor la Buenos Aires, iar acum ca episcop al Romei.

Vatican News - Alessandro Gisotti. ?Mare parte din reflec?iile acestui prim capitol au fost inspirate de scrierile inedite ale p?rintelui Diego Fares, S.I. Domnul s?-l aib? în slava Sa sfânt?. Am înv??at în timp s? recunoa?tem în documentele magisteriale ale papei Francisc cât de importante sunt uneori notele de subsol. Cu siguran?? acesta este cazul enciclicei Dilexit nos, publicat? ast?zi unde, în prima not? de subsol, papa m?rturise?te c? inspira?ia pentru paginile introductive - cele care dau direc?ia întregului document - a venit de la prietenul ?i studentul s?u iezuit Diego Fares, care a murit la vârsta de 66 de ani în 2022. Preotul Diego a fost redactor al publica?iei La Civiltà Cattolica ?i a avut ocazia de a-l intervieva de multe ori cu privire la spiritualitatea, r?d?cinile ?i viziunea lui Jorge Mario Bergoglio. Revizuind aceste reflec?ii ast?zi, apar în mod clar referin?ele repetabile pe care Fares le face la cuvântul ?inim?” atunci când vorbe?te despre directorul s?u spiritual care a devenit arhiepiscop de Buenos Aires ?i, în cele din urm?, episcop al Romei. Referin?e care ne ajut? s? în?elegem c? a patra enciclic? a papei Francisc nu provine dintr-un studiu teoretic, ci dintr-o experien?? tr?it?”.

?Dac? papa Francisc reu?e?te s? reformeze Curia ?i Biserica”, a subliniat el, insistând asupra valorii exerci?iilor spirituale în experien?a sa la Colegiul Maxim al iezui?ilor din Buenos Aires, ”va face o reform?, cred eu, care porne?te din interior, din inim?, nu va fi o reform? a schimb?rilor pur exterioare. La urma urmei, chiar ?i experien?a Sinodului despre Sinodalitate, aflat acum în etapele sale finale, a avut ca premis? o reculegere, deci un exerci?iu în primul rând al inimii în ascultarea Duhului Sfânt. Pentru Fares, inima este, de asemenea, în centrul gândirii papei cu privire la educa?ie, un concept mult mai larg ?i mai profund. Apoi, mai adaug? faptul c? ”educarea inimii - pentru pontif – nu poate fi f?cut? decât de un tat?, de o mam?. Inima are întotdeauna ultimul cuvânt”. ?i a remarcat cum ?în spatele criteriilor pedagogice din Amoris laetitia exist? un ”da” ?i un ”nu” radical. ?Da"-ul este un ”da” puternic la bucuria iubirii. Bucuria l?rge?te inima familiei”.

”Deosebit de sugestiv este ceea ce indic? iezuitul argentinian despre caracteristicile care, pentru pap?, sunt fundamentale la un episcop. Pentru papa Francisc, modelul exemplar de p?stor este Sfântul Iosif care ?vegheaz?” pe Copil ?i pe Mam?. ?Supravegherea– afirm? Fares – se refer? mai mult la grija pentru doctrin? ?i moral?, în timp ce vegherea face aluzie mai degrab? la grija ca în inimi s? existe sare ?i lumin?. În schimb, vegherea ne vorbe?te despre o speran??, speran?a Tat?lui milostiv care vegheaz? asupra procesului inimii copiilor s?i”. Milostivire ?i Speran?? sunt temele principale ale celor dou? jubilee ale pontificatului papei Francisc: cel special, din 2016 ?i cel de acum iminent, în 2025. Milostivirea ?i Speran?a care - a?a cum ne aminte?te ?i acum Dilexit nos - nu sunt dimensiuni distincte în Inima lui Isus, ci o expresie nedesp?r?it? a unei iubiri infinite care îmbr??i?eaz? umanitatea. 

24 octombrie 2024, 12:31