T?n?ra Papua Noua Guinee, exemplu de ?ngrijire a crea?iei
Delphine Allaire - Port Moresby
06 septembrie 2024 - Vatican News. Cu fervoare, mândrie ?i o curiozitate accentuat?, locuitorii celui mai populat dintre statele Oceaniei l-au a?teptat pe Papa, cu care au p?rut a fi deja foarte familiariza?i, de?i se afl? la 14 000 de kilometri distan?? de Roma. Simpla men?ionare a Cet??ii Eterne le-a stârnnit priviri sclipitoare ?i un sentiment de stim? profund?.
Înculturare, între influen?ele str?ine ?i tradi?iile locale
Catolicismul a prins r?d?cini fructuoase în aceast? ?ar?, cu str?vechea sa cultur? ?i independen?a sa tân?r? fa?? de marile puteri care au concurat cu ea timp de secole ?i continu? s? fac? acest lucru ?i ast?zi: cartierul indonezian umbros în care locuiesc unii milionari care au investit în Papua; marea prieten? Australia, prezent? în comer?, economie ?i organiza?ii caritabile; China, care a ales Insulele Solomon vecine ca un cap de pod în Pacific ?i î?i face sim?it? prezen?a în sistemul educa?ional ?i ajutorul umanitar. În acest context al influen?elor str?ine, Biserica local? î?i traseaz? propriul parcurs. Cu primul s?u cardinal, arhiepiscopul John Ribat, creat de Francisc în 2016, aceasta d? dovad? de o înculturare respectuoas? într-o societate divizat? în mai multe clanuri, una dintre cele mai tradi?ionale din lume.
Jum?tate din popula?ie, sub pragul s?r?ciei
Comparativ cu Indonezia, în plin? dezvoltare, ?ara insular? care prime?te vizita papei este s?rac?, cu o geografie aspr? ?i muntoas?, unde ratele de înscriere în ?coli sunt înc? sub nivelul optim, iar infrastructura este precar?. Patruzeci la sut? dintre papua?i tr?iesc sub pragul s?r?ciei. Guvernul a promis, de exemplu, s? instaleze o linie de cale ferat? - visul multora de aici - dar perspectiva r?mâne îndep?rtat? ?i teoretic?. Mul?i pelerini vor merge duminic? la slujba Papei de pe stadionul ”John Guise”, venind pe jos din zone îndep?rtate precum Mount Hagen, unde Ioan Paul al II-lea a fost în vizit? la 8 mai 1984. Aceste lipsuri materiale cronice dau na?tere la izbucniri ale violen?ei, în special în Highlands, unde prolifer? armele de foc. R?zboaiele rituale, odinioar? obi?nuite, s-au transformat în conflicte între clanuri, uneori legate de flagelul alcoolului, cu un spirit de r?zbunare care nu a încetat niciodat?.
Rolul Bisericii locale în medierea conflictelor
Bisericile joac? un rol foarte important în medierea acestor conflicte. ?În r?zboaiele tribale, de exemplu, ele sunt adesea chemate s? medieze. Bisericile nu sunt elemente str?ine statului, ci endogene sau complet reformulate prin intermediul statului”, spunea antropologul Nicolas Garnier, directorul Centrului de cercetare social? de la Universitatea Cuvântului Divin din Madang, punând in perspectiv? amploarea acestor violen?e prin faptul c? nu o consider? un fenomen global. ”Având în vedere modul în care societatea este divizat?, în mii de unit??i mici, singura modalitate de a în?elege originile acestei violen?e este microchirurgia”, spunea fostul ?ef al unit??ii de patrimoniu al Oceania de la ”Musée des Arts Premiers” de la Quai Branly din Paris.
Reprezentarea feminin?
Violen?a este uneori legat? ?i de persisten?a vr?jitoriei. Iar consecin?ele sale dezastruoase apas? greu asupra femeilor, care sunt învinuite. ?Vr?jitoria este adânc înr?d?cinat? în cultura noastr?. Este o mare problem?, deoarece atunci când o femeie este vizat?, îi este atât de fric? de b?rba?i încât este for?at? s? recunoasc? ceea ce nu este. Femeile sunt înc? arse din aceast? cauz?”, spunea sora Daisy Lisania MSC, care este foarte activ? în dieceza Port Moresby ?i se ocup? de comunicare pentru vizita Papei. C?lug?ri?a din Papua recunoa?tea c? au fost f?cute progrese timide în ceea ce prive?te reprezentarea femeilor în ?ar?. Trei femei sunt membre ale Parlamentului, iar Biserica promoveaz? educa?ia femeilor pe cât posibil, în special la ?coala secundar? tehnic? Caritas din capital?, unde Francisc a efectuat o vizit? sâmb?t?, 7 septembrie. Sora Daisy îns??i a fost prima femeie din istoria Bisericii care a participat la o vizit? ”ad limina” a episcopilor, în mai 2023. Un eveniment istoric pentru care ea mul?ume?te unei singure persoane: Papei. Chiar ?i numai numele papei o poate face s? l?crimeze.
Provoc?rile legate de îngrijirea crea?iei
Provoc?rile din Papua sunt, de asemenea, exogene, având în vedere exploatarea str?in? de c?tre companiile miniere care jefuiesc resursele naturale pre?ioase ale p?mântului, uzurpând specia p?s?rilor paradisului ?i afectând schimb?rile climatice la care popula?ia este deosebit de expus?, la fel ca vecinii s?i polinezieni ?i micronezieni. ?i în acest caz, într-o cultur? în care abordarea naturii este holistic?, Papua Noua Guinee d? întregii lumi o lec?ie despre grija fa?? de crea?ie.
Lec?ia Sinodului din Melanezia
Vizita Papei - care duminic? se va întâlni cu colegii s?i misionari din nordul ??rii în timpul unei escale la Vanimo – reprezint? o umil? încercare de a intra în contact cu aceste realit??i locale, prinse între un patrimoniu care trebuie conservat cu grij? ?i o modernitate care trebuie îmbr??i?at? f?r? a presupune uniformitate. Aceasta a fost tema ultimei mari adun?ri sinodale dedicate Oceaniei la începutul mileniului al treilea, care a produs Exorta?ia apostolic? Ecclesia in Oceania (– n.n. Biserica în Oceania). Aceast? sinodalitate secular? în Melanezia va contribui, f?r? îndoial?, la punerea bazelor unei Biserici universale, favorizând o mai mare comuniune, participare ?i misiune, tocmai directivele asupra c?rora p?rin?ii sinodali vor continua s? lucreze la Vatican în timpul apropiatei sesiuni din octombrie.