杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – E. Asmarandei
29 septembrie 2024 – Vatican News.  Papa Francisc s-a adresat tinerilor studen?i de la Universitatea Catolic? din Louvain, pe care i-a întâlnit sâmb?t? 28 septembrie. Suveranul pontif a vorbit despre viitor ?i despre nelini?tea atâtor tineri; a vorbit despre relele care distrug lumea, începând cu r?zboiul, care polueaz? ?i religia (?i aceasta este ?o blasfemie”); a vorbit despre opresiune, abuz ?i risip?; a vorbit despre urgen?a problemei ecologice ?i despre arogan?a celor puternici care pun întotdeauna interesul economic pe primul loc. Dar, mai presus de toate, a vorbit despre femeie; femeia care este ?fiic?, sor?, mam?” pentru Biseric? care, la rândul ei, este ?parte din poporul lui Dumnezeu”. Prin urmare, femeia ca persoan?, trebuie iubit? ?i respectat? ?de la început” ?i nu trebuie atras? în ?preten?ii”, a subliniat papa. Pe scurt, a vorbit despre urgen?ele de ast?zi ?i de mâine, despre ?dihotomiile ideologice” care distrug dialogul.

Ora?ul universitar

Papa a mers sâmb?t? dup?-amiaz? în Aula Magna a acestei universit??i ultra-moderne, care a fost fondat? în 1968 dup? divizarea de Katholieke Universiteit Leuven, divizare datorat? diferen?elor lingvistice: francez? UC Louvain, flamand? KU Leuven. Ateneul se afl? în noul ora? creat pentru a-l g?zdui, Louvain-la-Neuve, la aproximativ 24 km sud-vest de Leuven. Întâlnirea papei cu tinerii studen?i, le-a oferit o nou? perspectiv? în demersul lor pentru îngrijirea crea?iei ?i pentru un loc mai mare al femeii în Biseric? ?i societate, dup? cum au scris într-o scrisoare care este ”rezultatul muncii comune a studen?ilor, profesorilor ?i cercet?torilor”.

Rolul femeii în Biseric? ?i societate
 

Rolul femeii în Biseric?, în primul rând, o tem? care ?îmi este aproape de inim?”, a subliniat papa Francisc, men?ionând ?violen?a ?i nedreptatea” din trecut care ?împreun? cu prejudec??ile ideologice” apas? asupra prezentului. Papa i-a invitat pe to?i la punctul de plecare: ?Cine este femeia ?i cine este Biserica? ”Biserica este poporul lui Dumnezeu, nu o companie multina?ional?”, a ad?ugat papa. Iar femeia, ”este fiic?, sor?, mam?”. Sunt ”rela?ii” care exprim? fiin?a noastr? dup? chipul lui Dumnezeu, ”b?rbat ?i femeie, împreun?, nu separat”. Prin urmare, ?persoane, nu indivizi”, chema?i ?de la început s? iubeasc? ?i s? fie iubi?i”. De aici ?i rolul lor în societate ?i în Biseric?, a subliniat suveranul pontif. ”Demnitatea”, a spus papa, ”este asigurat? de o lege, nu scris? pe hârtie, ci în carne ?i oase. Demnitatea este un bun nepre?uit, o calitate, pe care nicio lege uman? nu o poate da sau lua”.

Nu unul împotriva celuilalt

Pornind de la aceast? demnitate, cultura cre?tin? subliniaz? mereu care este misiunea b?rbatului ?i a femeii: ?Nu unul împotriva celuilalt, cu preten?ii opuse, b?rbatul împotriva femeii ?i femeia împotriva b?rbatului”, a subliniat episcopul Romei. ?Femeia este primire rodnic?, grij?, d?ruire. ?S? ne deschidem ochii”, a ad?ugat suveranul pontif, ”la numeroasele exemple zilnice de iubire, de prietenie la locul munc?, de la studiu la responsabilitate social? ?i eclezial?, de la c?s?torie la maternitate, pentru Împ?r??ia lui Dumnezeu ?i pentru serviciu”.

Dumnezeu este Tat?, nu st?pân

Papa Francisc s-a oprit apoi asupra r?ului ?violent ?i arogant” care distruge mediul ?i popoarele: ?Pare s? nu cunoasc? nicio oprire”, s-a revoltat papa. R?zboiul este ?expresia sa cea mai brutal?”. ?Într-o ?ar? pe care nu-i dau nume, cele mai profitabile investi?ii sunt în fabricile de armament”, adaug? el. ”Corup?ia ?i sclavia modern? sunt, de asemenea, rele, rele care uneori ?polueaz? religia îns??i”, f?când din ea ?un instrument de dominare. Dar aceasta este blasfemie”, a spus papa. ”Chiar ?i numele Tat?lui”, a ad?ugat pontiful, ”care este o revela?ie a grijii, devine o expresie a arogan?ei. Dumnezeu este Tat?, nu st?pân; este Fiu ?i Frate, nu dictator; este Spirit de iubire, nu st?pânire”. ?Noi, cre?tinii, ?tim c? r?ul nu are ultimul cuvânt, c? are, a?a cum se spune, zilele num?rate. Acest lucru nu ne r?pe?te angajamentul, ba chiar îl spore?te: speran?a este responsabilitatea noastr?”, asigur? papa Francisc. ?Speran?a nu dezam?ge?te niciodat?”, a repetat el de trei ori.

Interesul economic

Papa a vorbit, de asemenea, despre speran?? în ceea ce prive?te rela?ia dintre cre?tinism ?i ecologie. Recunoa?tere, deoarece ?aceast? cas? ne-a fost dat?: nu suntem st?pâni, suntem oaspe?i ?i pelerini pe p?mânt”. Misiune, în sensul c? ?suntem în lume pentru a-i p?zi frumuse?ea ?i pentru a o cultiva spre binele tuturor, în special al celor ce vor veni”. Dar niciun plan de dezvoltare nu va reu?i ?dac? arogan?a, violen?a, rivalitatea r?mân în con?tiin?ele noastre”, a avertizat papa. Este necesar s? se mearg? la r?d?cin? ?i aceasta este ?indiferen?a arogant? a celor puternici, care pun întotdeauna interesul economic pe primul loc. Diavolul intr? prin buzunare”, a reiterat pontiful. ”Atât timp cât acest lucru este valabil”, a spus papa, ”orice apel va fi redus la t?cere sau va fi acceptat doar în m?sura în care este convenabil pentru pia??. ?i cât timp pia?a va r?mâne pe primul loc, casa noastr? comun? va suferi nedreptate”.

Nu studia?i doar pentru un loc de munc?

În sfâr?it, Suveranul Pontif i-a încurajat pe tineri s?-?i continue studiile nu doar cu metod?, ci ?i cu un ?stil” dat de ?grija reciproc?”. ”Apoi”, a spus papa, ”este necesar s? se studieze nu doar pentru a g?si un loc de munc?, pentru c? riscul este de a ajunge s? tr?im în func?ie de acesta. Nu se tr?ie?te pentru a munci, ci se munce?te pentru a tr?i”. În cele din urm?, papa i-a invitat pe studen?i s?-?i pun? fiecare o întrebare: ?Înainte de a ne întreba dac? studiul este util pentru ceva, s? ne preocup?m de a servi pe cineva. O întrebare bun? pe care ?i-o poate pune un student este: pe cine servesc eu?”.

Scrisoarea studen?ilor
 

În scrisoarea citit? înainte de discursul papei, studen?ii din Louvain au început cu o întrebare important?: ?Cum putem privi spre viitor cu senin?tate dac? via?a, în toat? diversitatea ei, se pr?bu?e?te în jurul nostru?” ?Societatea de consum” invit? noile genera?ii ”s? se bucure material de prezent”, se cite?te în scrisoare. Cu toate acestea, cuno?tin?ele dobândite ?îi conving c? se apropie o catastrof?”, f?cându-i s? se simt? ?incapabili s? o opreasc?”. Acest lucru poate duce la ?o senza?ie, atât mental?, cât ?i fizic?, de sufocare”, au scris studen?ii.