杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
25 septembrie 2024 – Vatican News. ”B?t?lia împotriva diavolului se câ?tig? a?a cum a câ?tigat-o Isus în pustiu: lovindu-l cu Cuvântul lui Dumnezeu”, a spus papa Francisc la cateheza audien?ei generale de miercuri, 25 septembrie a.c., desf??urat? în Pia?a Sfântul Petru cu participarea a zeci de mii de romani ?i pelerini de pe diferite continente.

Cateheza audien?ei generale

La cateheza de miercuri, papa a continuat seria înv???turii despre ”Duhul ?i Mireasa. Duhul Sfânt c?l?uze?te poporul lui Dumnezeu în întâmpinarea lui Isus, speran?a noastr?” ?i a vorbit în mod special despre ”Isus a fost condus de Duhul în pustiu. Duhul Sfânt, aliatul nostru în lupta cu duhul r?ului”. Cateheza papei a fost precedat? de lectura unei pericope biblice, luat? din Evanghelia dup? Sfântul Luca (4,1-2; 13-14), referitoare la ispitirile la care diavolul l-a supus, f?r? izbând?, pe Isus în pustiu.

Dup? ce a fost botezat în Iordan, Isus a fost condus de Duhul Sfânt în pustiu, unde a fost ispitit de diavol. Ini?iativa, a remarcat papa, nu este a satanei, ci a lui Dumnezeu. Mergând în pustiu, Isus nu cade în capcana du?manului, ci ascult? de o inspira?ie a Duhului Sfânt. Dup? ce a învins încercarea, Isus – dup? cum subliniaz? evanghelistul, s-a întors în Galileea ”cu puterea Duhului” (Lc 4,14).

”Isus, în pustiu, s-a eliberat de satana ?i acum poate s? eliberez de satana. Este ceea ce evangheli?tii pun în lumin? prin numeroasele relat?ri despre eliberarea celor poseda?i. Isus le spune opozan?ilor s?i: dac? eu scot diavolii cu Duhul lui Dumnezeu, împ?r??ia lui Dumnezeu a ajuns cu adev?rat la voi” (Mt 12,27).

În timpurile noastre, a continuat papa Francisc, ”asist?m la un fenomen ciudat cu privire la diavol. La un anumit nivel cultural, se consider? c? el pur ?i simplu nu exist?. Ar fi un simbol al subcon?tientul colectiv ori al alien?rii, cu alte cuvinte, o metafor?. Dar cea mai mare viclenie a diavolului este s? lase de crezut c? el nu exist?, dup? cum a scris cineva (Charles Baudelaire). ?i totu?i, lumea noastr? tehnologic? ?i secularizat? abund? în vr?jitori, ocultism, spiritism, astrologi, vânz?tori de farmece ?i de amulete ?i, din p?cate, de adev?rate secte satanice. Dat afar? pe u??, diavolul a intrat înapoi, s-ar spune, pe fereastr?. Alungat de credin??, el se întoarce prin supersti?ie”.

”Dovada cea mai puternic? a existen?ei diavolului”, a eviden?iat papa Francisc, ”nu o avem în cei p?c?to?i ?i cei poseda?i, ci în sfin?i. E adev?rat c? diavolul este prezent ?i lucr?tor în anumite forme extreme ?i inumane de r?u ?i de r?utate pe care le vedem în jurul nostru. Pe aceast? cale, îns?, este practic imposibil s? ajungem, în cazurile izolate, la certitudinea c? este vorba chiar de el, dat fiind c? nu putem s? cunoa?tem cu precizie unde se încheie lucrarea lui ?i unde începe r?ul nostru propriu. De aceea, Biserica este destul de prudent? ?i riguroas? în a practica exorcismul, spre deosebire de ceea ce se întâmpl?, din nefericire, în anumite filme”.

Tocmai în via?a sfin?ilor, a reluat papa Francisc, diavolul este constrâns s? ias? la vedere ?i s? se pun? ”în lumin?”. To?i sfin?ii ?i marii oameni de credin?? - care mai mult, care mai pu?in – dau m?rturie despre lupta lor cu aceast? realitate întunecoas? ?i, la drept vorbind, nu se poate presupune c? to?i ar fi fost am?gi?i sau simple victime ale prejudec??ilor din timpul lor”.

În orice caz, a spus Sfântul P?rinte la finalul catehezei, ”b?t?lia împotriva duhului r?ului se câ?tig? a?a cum a câ?tigat-o Isus în pustiu: lovindu-l cu Cuvântul lui Dumnezeu. Vede?i c? Isus nu dialogheaz? cu diavolul, niciodat? nu a intrat în dialog cu diavolul: ori îl alung?, ori în condamn?, dar nu dialogheaz?. În pustiu, El îi r?spunde nu cu cuvintele sale, ci cu cuvântul lui Dumnezeu. Fra?i ?i surori, niciodat? s? nu dialog?m cu diavolul! Când vine cu ispitele – ar fi frumos acesta ori cel?lalt lucru – opre?te-te! Înal??-?i inima c?tre Domnul, roag?-te Fecioarei Maria ?i alung?-l departe, dup? cum Isus ne-a  înv??at s?-l izgonim”. Sfântul Petru sugereaz? înc? un mijloc, de care Isus nu avea nevoie, dar noi, da: vegherea. Fi?i cump?ta?i, veghea?i! Du?manul vostru, diavolul, ca un leu care rage, d? târcoale c?utând pe cine s? înghit?! (1Pt 5,8). Iar Sfântul Paul, la rândul s?u, avertizeaz?: Nu da?i ocazie diavolului (Ef 4,27)”.

”Dup? ce Cristos, pe cruce, a învins pentru totdeauna puterea conduc?torului acestei lumi (In 12,31), diavolul – spunea un P?rinte al Bisericii, este legat în lan?uri, asemenea unui câine,. Nu poate s? mu?te pe nimeni, decât pe cel care, sfidând pericolul, se apropie de el. Poate s? latre, poate s? îndemne, dar nu poate s? mu?te decât pe cel care vrea acest lucru (Sfântul Cezar de Arles, Discursuri 121, 6: CC 103, p. 507)”.

Tehnologia modern?, a reluat papa, ofer?, pe lâng? numeroase resurse pozitive care trebuie apreciate, ?i nenum?rate mijloace ”de a da ocazie diavolului” ?i mul?i cad în aceasta. S? ne gândim la pornografia pe Internet, în spatele c?reia se afl? o pia?? foarte prosper?. Acesta este un fenomen destul de r?spândit, de care cre?tinii, îns?, trebuie s? se fereasc? mult ?i pe care trebuie s?-l resping? cu t?rie, pentru c? orice telefon mobil are acces la aceast? brutalitate, la acest limbaj al diavolului, care este pornografia pe Internet”.

Cu toate acesta, a eviden?iat papa la catehez?, ”con?tiin?a lucr?rii diavolului în istorie nu trebuie s? ne descurajeze. Gândul final trebuie s? fie, chiar ?i acest caz, de încredere ?i de siguran??. Cristos l-a învins pe diavol ?i ni l-a d?ruit pe Duhul Sfânt pentru ca noi s? ne însu?im victoria sa. Chiar lucrarea du?manului poate s? se transforme în avantajul nostru dac?, prin ajutorul lui Dumnezeu, o facem s? slujeasc? pentru purificarea noastr?. S?-i cerem, de aceea, Duhului Sfânt, folosindu-ne de cuvintele imnului Veni Creator: Îndep?rteaz?-l de la noi pe du?man / ?i d?ruie?te-ne degrab? pacea. / Împreun? cu tine, care ne e?ti c?l?uz? / Vom evita tot r?ul”.

Apel la pace în Liban

”Sunt îndurerat”, a spus dup? catehez? papa Francisc, într-un apel la pace în ?ara Cedrilor, ”pentru ?tirile care vin din Liban, unde în ultimele zile bombardamente intense au provocat multe victime ?i distrugeri. Îmi exprim urarea ca la nivelul comunit??ii interna?ionale s? se depun? orice efort pentru a opri aceast? escaladare înfrico??toare. Este inacceptabil! Îmi exprim apropierea mea fa?? de poporul libanez, care a suferit deja prea mult în trecutul recent. ?i s? ne rug?m pentru toate popoarele care sufer? din cauza r?zboiului: s? nu uit?m de chinuita Ucrain?, Myanmar, Palestina, Israel, Sudan ?i de toate popoarele chinuite. S? ne rug?m pentru pace!”.

C?l?toria apostolic? în Luxemburg ?i Belgia

Cateheza papei a fost urmat?, ca de obicei, de mai multe saluturi adresate pelerinilor din diferite ??ri. Salutând pelerinii francofoni, papa a spus c? încredin?eaz? rug?ciunilor lor apropiata sa c?l?torie apostolic? în Luxemburg ?i Belgia - pe care o începe joi ?i o va încheia duminic?, 29 septembrie – ”pentru ca aceasta s? fie ocazia unui nou avânt de credin?? în aceste ??ri”.  

Saluturi adresate pelerinilor

Adresându-se pelerinilor polonezi, papa a spus c? în fa?a tragediei r?zboiului din Ucraina ?i a inunda?iilor care au devastat patria lor, s? nu se lase domina?i de egoism ?i indiferen??, ci, cu ajutorul lui Dumnezeu, s?-i sus?in? prin solidaritate pe cei suferinzi ?i nevoia?i, care deseori nu v?d o speran??.

Pelerinilor de limba german?, papa Francisc le-a amintit c? se apropie s?rb?toarea liturgic?, dup? calendarul roman, a Sfin?ilor Arhangheli Mihail, Rafael ?i Gabriel. Ei ne amintesc c? ”în lupta împotriva celui r?u nu suntem singuri. S?-l invoc?m în chip deosebit”, a îndemnat pontiful, ”pe arhanghelul Mihail, patronul Germaniei, pentru ca s? fie ap?rarea noastr? împotriva r?ut??ii ?i amenin??rilor diavolului”.

La salutul în limba italian?, papa a men?ionat mai multe grupuri parohiale ?i diecezane, în special adolescen?ii diecezei de Forli care se preg?tesc s? primeasc? sacramentul Mirului, îndemnându-i ca, prin puterea Duhului Sfânt, s? fie ”m?rturisitori curajo?i ai Evangheliei între cei de aceea?i vârst?” ?i ”protagoni?ti de pace ?i fraternitate în mediile în care tr?iesc”.

La nelipsitul salut adresat la final tinerilor, bolnavilor, b?trânilor ?i so?ilor recent c?s?tori?i, Sfântul P?rinte i-a îndemnat s? fie ”mereu credincio?i idealului evanghelic ?i s?-l împlineasc? în activit??ilor lor de fiecare zi, punându-?i zi de zi încrederea în harul Domnului”.

Audien?a general? s-a încheiat cu rug?ciunea Tat?l Nostru, cântat? în limba latin?, ?i cu binecuvântarea apostolic? a papei, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la to?i cei care o primesc în spirit de credin??.