Papa, ?n Belgia: Europa s? aleag? via?a ca s? ?nving? iarna demografic? ?i iadul r?zboiului
Cetatea Vaticanului ¨C Adrian Danc?
27 septembrie 2024 ¨C Vatican News. ¡±±õ²õ³Ù´Ç°ù¾±²¹, magistra vitae de atât de multe ori neascultat?, din Belgia cheam? Europa s?-?i reia drumul s?u, deschizându-se la via?? ?i speran?? pentru a învinge iarna demografic? ?i iadul r?zboiului¡±: a spus papa Francisc în discursul prezentat vineri, 27 septembrie a.c., în fa?a membrilor Casei Regale ?i a autorit??ilor Belgiei, unde a început cu o sear? înainte o c?l?torie apostolic? de trei zile.
Papa a fost joi la Luxemburg, unde a efectuat o vizit? de opt ore, dup? care a plecat în Belgia. Avionul a decolat de pe aeroportul din Luxemburg la ora 18.36 ?i a aterizat în baza militar? aerian? din Melsbroek, lâng? Bruxelles, la ora 19.06. Dup? ceremonia simpl? de bun venit, unde a fost întâmpinat de regele Filip Leopold Lodewijk Maria, al?turi de regina Mathilde d¡¯Udekem d¡¯Acoz, papa a mers la nun?iatura apostolic? din capitala Belgiei pentru cin? ?i odihn?.
În cursul dimine?ii de vineri, papa a efectuat o vizit? de curtoazie la regele Filip ?i regina Mathilde la Castelul Laeken, re?edin?a Casei Regale, dup? care a avut o întrevedere cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo. Castelul Laeken a fost ?i locul în care papa Francisc a prezentat primul discurs al vizitei în Belgia, la care au luat parte autorit??ile ??rii, reprezentan?i ai societ??ii civile ?i numero?i membri ai Corpului Diplomatic.
¡±Când unul se gânde?te la aceast? ?ar?¡±, a spus papa în primul s?u discurs din Belgia, ¡±este chemat? în cauz? o realitate care este mic? ?i mare în acela?i timp, o ?ar? occidental? ?i, în acela?i timp central?, ca ?i cum ar fi inima pulsant? a unui organism uria?¡±. Sediul principalelor institu?ii europene, Belgia este situat? pe falia dintre lumea germanic? ?i lumea latin?, având frontier? comun? cu Fran?a ?i Germania, ¡±care au concretizat cel mai mult antitezele na?ionaliste¡± ale celui de-al Doilea R?zboi Mondial. Ca o ¡±sintez? a Europei¡±, aceast? ?ar? a reprezentat spa?iul de la care a început din nou ¡±refacerea fizic?, moral? ?i spiritual?¡± a unui continent f?râmi?at.
¡±S-ar spune¡±, a reluat papa, ¡±c? Belgia este o punte între continent ?i insulele britanice, între regiunea de matrice germanic? ?i cea francofon?, între sudul ?i nordul Europei. O punte care permite concordiei s? se extind?, iar controverselor, s? dea înapoi. O punte unde fiecare - cu limba sa, cu mentalitatea sa ?i cu convingerile sale ¨C îl întâlne?te pe cel?lalt ?i alege cuvântul, dialogul, împ?rt??irea ca mijloace prin care s? se rela?ioneze. Un loc în care se înva?? a face din propria identitate nu un idol sau o barier?, ci un spa?iu ospitalier de care s? pleci ?i la care s? te întorci, unde se promoveaz? schimburi reciproce valide ?i se caut? împreun? noi echilibre, se construiesc noi sinteze. O punte care favorizeaz? comer?ul, pune în comunicare civiliza?iile ?i le face s? dialogheze. O punte, a?adar, indispensabil? pentru a construi pacea ?i a respinge r?zboiul¡±.
¡±Se în?elege astfel cât de mare este mica Belgie¡±, a spus în continuare papa Francisc. ¡±Se în?elege cât de mult are nevoie de ea Europa pentru a-?i aduce aminte de istoria ei, alc?tuit? din popoare ?i culturi, catedrale ?i universit??i, cuceriri ale geniului uman, dar ?i din atâtea r?zboaie ?i de o voin?? de domina?ie care a devenit uneori colonialism ?i exploatare¡±.
¡±Europa are nevoie de Belgia¡±, a eviden?iat papa, ¡±pentru a duce mai departe parcursul de pace ?i de fraternitate în rândul popoarelor care o alc?tuiesc. Aceast? ?ar? aduce aminte tuturor celorlal?i c?, atunci când ¨C pe baza unor pretexte dintre cele mai diferite ?i imposibil de sus?inut ¨C se începe prin a nu mai respecta grani?ele ?i tratatele ?i se las? armelor dreptul de a crea dreptul, r?sturnându-l pe cel aflat în vigoare, se ia capacul de pe vasul Pandorei ?i toate vânturile încep s? bat? cu violen??, zguduind casa ?i amenin?ând s? o distrug?¡±.
¡±Concordia ?i pacea, într-adev?r, nu sunt niciodat? o cucerire care se dobânde?te o dat? pentru totdeauna, ci o îndatorire ?i o misiune neîncetat? de cultivat, de îngrijit cu tenacitate ?i r?bdare. Fiin?a uman?, într-adev?r, când înceteaz? s?-?i aduc? aminte de trecut ?i s? se lase instruit? de acesta, posed? tulbur?toarea capacitate de a se întoarce s? cad? chiar ?i dup? ce, în sfâr?it, se ridicase în picioare, uitând suferin?ele ?i costurile înfrico??toare pl?tite de genera?iile precedente¡±. ¡±±õ²õ³Ù´Ç°ù¾±²¹, magistra vitae de atât de multe ori neascultat?, din Belgia cheam? Europa s?-?i reia drumul s?u, s? reg?seasc? chipul s?u adev?rat, s? investeasc? din nou în viitor deschizându-se la via??, la speran??, pentru a învinge iarna demografic? ?i iadul r?zboiului¡±.
¡±Biserica catolic?¡±, a spus papa Francisc în fa?a autorit??ilor Belgiei, ¡±vrea s? fie o prezen?? care, m?rturisindu-?i credin?a în Cristos înviat, ofer? persoanelor, familiilor, societ??ilor ?i na?iunilor o speran?? veche ?i mereu nou?; o prezen?? care s?-i ajute pe to?i s? înfrunte provoc?rile ?i încerc?rile, f?r? forme facile de entuziasm, nici de pesimism întunecos, ci cu certitudinea c? fiin?a uman?, iubit? de Dumnezeu, are o voca?ie etern? de pace ?i de bine ?i nu este destinat? dispari?iei ?i nimicului. ?inând privirea îndreptat? mereu la Isus, Biserica se recunoa?te întotdeauna ca discipol?, care cu team? ?i cutremur îl urmeaz? pe Înv???torul ei, ?tiind c? este sfânt? pentru c? este înfiin?at? de El ?i, în acela?i timp, slab? ?i plin? de lipsuri în membrii ei, niciodat? potrivit? pe deplin cu îndatorirea ce i-a fost încredin?at?, care o dep??e?te mereu¡±.
Biserica, a spus papa Francisc, ¡±proclam? o Veste care poate s? cople?easc? inimile de bucurie ?i, prin faptele de caritate ?i nenum?ratele m?rturii de iubire fa?? de aproapele, caut? s? ofere semne concrete ?i dovezi ale iubirii care o mi?c?. Cu toate acestea, ea tr?ie?te în concrete?ea culturilor ?i mentalit??ilor dintr-o anume epoc?, pe care o modeleaz? prin contribu?ia proprie sau care, într-un anume fel, o îndur?; ?i întotdeauna în?elege ?i tr?ie?te mesajul evanghelic în puritatea ?i integritatea sa¡±.
¡±În aceast? coexisten?? peren? de lumini ?i umbre tr?ie?te Biserica, cu rezultate uneori de mare generozitate ?i de splendid? d?ruire, iar alteori, din nefericire, cu apari?ia unor dureroase contra-m?rturii. M? gândesc¡±, a specificat pontiful, ¡±la faptele dramatice ale abuzurilor în dauna minorilor, o ran? pe care Biserica o înfrunt? cu hot?râre ?i fermitate, ascultând ?i înso?ind persoanele r?nite ?i realizând în lumea întreag? un program detaliat de prevenire¡±.
Papa s-a declarat ¡±întristat¡± de fenomenul ¡±adop?iilor for?ate¡±, care a avut loc ?i în Belgia între anii ¡¯50 ?i ¡¯70 ai secolului trecut, ¡±rodul amar¡± în care s-au amestecat infrac?iunea ?i dorin?a aparent? de a face binele. ¡±Ca succesor al Apostolului Petru¡±, a afirmat papa Francisc, ¡±îl rog pe Domnul pentru ca Biserica s? g?seasc? mereu în sine t?ria de a face claritate ?i de a nu se conforma la cultura dominant?, chiar când aceast? cultur? ar folosi, manipulându-le, valorile care provin din Evanghelie, pentru a trage, îns?, concluzii necuvenite, cu urm?rile lor grave de suferin?? ?i excluziune. M? rog pentru ca responsabilii na?iunilor, privind la Belgia ?i la istoria ei, s? trag? înv???minte ?i, în acest fel, s? cru?e popoarele lor de nenorociri f?r? sfâr?it ?i doliu f?r? num?r. M? rog pentru ca guvernan?ii s?-?i asume responsabilitatea, riscul ?i onoarea p?cii ?i s? îndep?rteze hazardul, umilirea ?i absurditatea r?zboiului. M? rog pentru ca ei s? se team? de judecata con?tiin?ei, a istoriei ?i a lui Dumnezeu ?i s?-?i converteasc? privirea ?i inimile, punând mereu pe primul loc binele comun¡±.
La finalul discursului s?u, papa a remarcat faptul c? în motto-ul c?l?toriei sale apostolice în Belgia - ¡±En route avec Espérance¡± (¡±Pe cale, cu Speran??¡±) - cuvântul speran?? este scris cu liter? mare. Acest fapt, a reluat pontiful, ¡±îmi spune c? speran?a nu este un lucru, pe care în timpul drumului îl purt?m în rucsac. Speran?a este un dar al lui Dumnezeu ?i trebuie purtat în inim?¡±. De aici, urarea final? a papei ca to?i b?rba?ii ?i femeile din Belgia s? cear? ?i s? primeasc? întotdeauna acest dar al Duhului Sfânt pentru a merge împreun? cu Speran?a pe calea vie?ii ?i a istoriei¡±.
***
Dup? întâlnirea cu regele ?i autorit??ile Belgiei din Castelul Laeken, papa Francisc, înainte de a se întoarce la nun?iatura apostolic? din Bruxelles, a mers la ¡±Home Saint-Joseph¡±, o re?edin?? pentru b?trânii care se confrunt? cu dificult??i economice, îngrijit? de Micile Surori ale Carit??ii.
***
Agenda de vineri a c?l?toriei apostolice în Belgia cuprinde, de asemenea, o întâlnire, la 16.30, cu profesorii universitari, la Universitatea Catolic? din Leuven (Louvain), unde papa prezint? al doilea discurs al vizitei. Unul din cele mai relevante centre de erudi?ie ?i studiu din Regatul Belgiei, Universitatea Catolic? din Louvain a fost fondat? în 1425 de papa Martin al V-lea la ini?iativa ducelui Ioan al IV-lea de Brabant. Celebra universitate a avut un parcurs unitar pân? în 1968, când a fost desp?r?it?, pe baza diferen?elor lingvistice, în dou? universit??i: una, numit? ¡±Katholieke Universiteit Leuven¡±, de limba flamand?, cu sediu la Louvain, cealalt?, ¡±L¡¯Université Catholique de Louvain¡±, de limba francez?, cu sediul în noul ora? înfiin?at în mod expres, Louvain-la-Neuve, situat la vreo 20 de km sud-vest de Louvain.
***
De ad?ugat c? din cei peste 11,5 milioane de locuitori, 72% se declar? catolici, 7%, musulmani, în timp ce 20%, f?r? religie. Dar potrivit unui raport anual al Bisericii catolice locale, 50% dintre belgieni se declarau catolici, în sc?dere comparativ cu anii preceden?i, ?i 9% afirmau c? merg cu regularitate la Sfânta Liturghie. Num?rul redus de voca?ii ?i diminuarea practicii religioase au dus, printre altele, la suprimarea a 130 de biserici, iar vreo 30 au fost transferate pentru folosin?a comunit??ilor de ortodoc?i ?i de alte confesiuni.
***
Sâmb?t?, 28 septembrie a.c., papa merge în bazilica Preasfintei Inimi a lui Isus din Koekelberg pentru o întâlnire, la ora 10.00, cu episcopii, preo?ii, diaconii, persoanele consacrate, seminari?tii ?i lucr?torii pastorali, în fa?a c?rora prezint? al treilea discurs al vizitei. La ora 16.30, papa merge la Universitatea Catolic? din Louvain pentru o întâlnire cu studen?ii ?i al patrulea discurs al vizitei. Agenda papei din aceast? zi se încheie în cursul serii , când are o întâlnire privat?, la Colegiul ¡±Saint Michel¡±, cu membrii Societ??ii lui Isus (iezui?ii). Duminic?, 29 septembrie a.c., papa prezideaz? Sfânta Liturghie pe stadionul ¡±Roi Baudouin¡± ?i conduce rug?ciunea ¡±Îngerul Domnului¡±, dup? care se întoarce la Roma.
