杏MAP导航

Vatican News – 13 septembrie 2024. ”R?zboiul din Gaza este prea mult!” În timpul c?l?toriei de întoarcere de la Singapore la Roma – vineri, 13 septembrie 2024 - papa Francisc discut? cu jurnali?tii care îl înso?eau ?i vorbe?te despre situa?ia dramatic? din ?ara Sfânt?. Sunt peste 41.000 de victime în Gaza. O întrebare a abordat subiectul alegerilor americane ?i dificultatea de a alege pentru un catolic. Cuvinte de deschidere despre China, pe care Francisc o nume?te ?o promisiune ?i o speran?? pentru Biseric?”. V? prezent?m în continuare câteva fragmente din conversa?ia papei Francisc cu jurnali?tii.

Pei Ting Wong (The Streits Times, Singapore)
Papa Francisc, sper c? v-a?i bucurat de vizita dumneavoastr? în Singapore ...
Nu m? a?teptam s? g?sesc Singapore în acest fel. Se spune c? este numit New York-ul Orientului: o ?ar? dezvoltat?, curat?, oameni politico?i, ora?ul cu zgârie-nori mari ?i, de asemenea, o mare cultur? interreligioas?. Întâlnirea interreligioas? pe care am avut-o la final a fost un model, un model de fraternitate.

Delfim De Oliveira, GMN TV (Grupo Média Nacional, Timor-Leste)
Sfinte P?rinte, în Timorul a?i folosit expresia ?crocodili”. Ce a?i vrut s? spune?i prin aceasta?
Am luat imaginea crocodililor care vin pe plaj?. Timorul de Est are o cultur? simpl?, familial?, vesel?, are mul?i copii, mul?i, iar eu, când am vorbit despre crocodili, am vorbit despre ideile care pot veni din exterior pentru a distruge aceast? armonie pe care o ave?i. Eu v? spun un lucru: am r?mas îndr?gostit de Timorul de Est. Alt lucru?

Francisca Christy Rosana (Tempo Media Group, Indonezia)
Sper c? a?i avut un timp de neuitat în Indonezia, pentru c? oamenii din ?ar?, ?i nu doar catolicii, v? a?teptau de mult timp. Papua ?i Indonezia au aceea?i problem?: investi?iile în sectorul minier sunt rezervate oligarhilor ?i între timp localnicii ?i nativii nu se bucur? de beneficiile acestei activit??i. Ce crede?i despre acest lucru ?i ce se poate face în aceast? privin???
Aceasta este o problem? - voi spune - comun? na?iunilor în curs de dezvoltare. De aceea este important ceea ce spune doctrina social? a Bisericii: c? trebuie s? existe comunicare între diferitele sectoare ale societ??ii. A?i spus c? Indonezia este o ?ar? în curs de dezvoltare ?i poate c? unul dintre lucrurile care trebuie dezvoltate este tocmai acesta: rela?ia social?. Dar am fost mul?umit de vizita în ?ara dumneavoastr?. Foarte bun?. Foarte frumoas?.

Matteo Bruni
Sanctitatea Voastr?, presa din Papua Noua Guinee v-a urm?rit c?l?toria cu mare interes, dar, din p?cate, nu a fost posibil s? ave?i un jurnalist pe acest zbor. A?adar, a? dori s? profit de aceast? ocazie pentru a v? întreba dac? exist? ceva ce a?i dori s? ne spune?i despre Papua Noua Guinee, în special despre Vanimo, care este un loc în care cred c? a?i dorit personal s? merge?i...
Mi-a pl?cut ?ara ?i am v?zut o ?ar? în curs de dezvoltare puternic?. Apoi am vrut s? merg la Vanimo pentru a g?si un grup de preo?i ?i c?lug?ri?e argentiniene care lucrau acolo ?i am v?zut o organiza?ie foarte frumoas?, foarte frumoas? acolo. Misionarii pe care i-am vizitat merg în p?dure s?-?i desf??oare activitatea. Mi-a pl?cut la Vanimo ?i ?ara, de asemenea.

Stefania Falasca (Tianou Zhiku)
Suntem aproape de reînnoirea acordului dintre China ?i Sfântul Scaun privind numirea episcopilor. Sunte?i mul?umit sau nu de rezultatele dialogului de pân? acum?
Sunt mul?umit de dialogurile cu China, rezultatul este bun, chiar ?i pentru numirea episcopilor lucr?m cu bun?voin??. ?i (pentru) acest lucru am auzit de la Secretariatul de Stat ((despre) cum merg lucrurile: sunt mul?umit. Un alt lucru este China: China pentru mine este o ?ilusión” (aspira?ie, n.r.), în sensul c? mi-ar pl?cea s? vizitez China, pentru c? este o ?ar? mare; admir China, respect China. Este o ?ar? cu o cultur? milenar?, cu o capacitate de dialog, de în?elegere reciproc? care merge dincolo de diferitele sisteme de guvernare pe care le-a avut. Cred c? China este o promisiune ?i o speran?? pentru Biseric?.

Anna Matranga (CBS News)
Având în vedere viitoarele alegeri din Statele Unite, a? dori s? v? întreb: Ce sfat pute?i da unui aleg?tor catolic care trebuie s? decid? între un candidat care este în favoarea avortului ?i altul care ar dori s? deporteze 11 milioane de imigran?i?
Ambii sunt împotriva vie?ii, atât cel care arunc? migran?i, cât ?i cel care ucide copii. Amândoi sunt împotriva vie?ii. A-i arunca pe migran?i, a nu le da migran?ilor posibilitatea de a munci, a nu-i primi pe migran?i este un p?cat, este grav. Apoi, avortul. ?tiin?a spune c? în luna concep?iei exist? toate organele unei fiin?e umane, toate. A face un avort înseamn? a ucide o fiin?? uman?. V? place sau nu cuvântul, dar este vorba de ucidere. Biserica nu este închis? pentru c? nu permite avortul: Biserica nu permite avortul pentru c? acesta ucide, este o crim?. În morala politic?, se spune în general c? a nu vota este r?u, nu este bine: trebuie s? votezi. ?i trebuie ales r?ul cel mai mic. Cine este r?ul cel mai mic, acea doamn? sau acel domn? Nu ?tiu, fiecare în con?tiin?? s? se gândeasc? ?i s? fac? acest lucru.

Mimmo Muolo (Avvenire)
Exist? vreo posibilitate de mediere din partea Sfântului Scaun pentru a ob?ine o încetare a focului ?i pacea sperat? în Gaza?
Sfântul Scaun lucreaz? pentru acest lucru. V? spun un lucru: în fiecare zi sun la parohia din Gaza. Sunt 600 de oameni acolo: cre?tini ?i musulmani, dar tr?iesc ca fra?ii. Dar ei îmi relateaz? lucruri rele, dificile. Nu pot califica dac? aceast? ac?iune de r?zboi este prea sângeroas? sau nu, dar v? rog, când vede?i cadavrele copiilor uci?i, când vede?i c?, din presupunerea c? unii dintre militan?i sunt acolo, se bombardeaz? o ?coal?: este urât, urât, urât. Uneori se spune c? este un r?zboi defensiv sau nu, dar uneori cred c? este prea mult, prea mult r?zboi ?i, îmi cer scuze c? spun asta, dar nu mi se pare c? se fac pa?i pentru pace. De exemplu, la Verona, am avut o experien?? foarte emo?ionant?: un evreu, a c?rui so?ie murise într-un bombardament, ?i unul din Gaza, a c?rui fiic? murise. Amândoi au vorbit despre pace, s-au îmbr??i?at reciproc ?i au dat o m?rturie despre fraternitate. Voi spune acest lucru: fraternitatea este mai important? decât uciderea fratelui. Fraternitate, dându-?i mâna unii cu al?ii. În cele din urm?, cel care câ?tig? r?zboiul va g?si o mare înfrângere. R?zboiul este întotdeauna o înfrângere, întotdeauna.

Simon Leplâtre (Le Monde)
În Timorul de Est, a?i vorbit despre tinerele victime ale abuzurilor sexuale. Desigur, mi-a venit în minte episcopul [Carlos Felipe Ximenes] Belo. În Fran?a avem un caz similar, cel al lui Abbé Pierre. Ce le-a?i putea spune tuturor acelor oameni c?rora le este greu s? cread? c? o persoan? care a f?cut atât de mult bine poate s? fi comis ?i crime? Apropo de Fran?a, a? dori s? ?tiu: Ve?i fi la Paris cu ocazia redeschiderii Catedralei Notre-Dame?
Nu voi merge la Paris. Apoi l-a?i men?ionat pe Abbé Pierre, care a f?cut atât de mult bine, iar apoi a devenit evident c? aceast? persoan? este un p?c?tos urât. ?i aceasta este condi?ia noastr? uman?. Nu trebuie s? spunem ?s? acoperim, s? acoperim, astfel încât s? nu se vad?”. P?catele publice sunt publice ?i trebuie condamnate. Abuzul este, în opinia mea, un lucru demoniac, deoarece toate tipurile de abuz distrug demnitatea persoanei, toate tipurile de abuz încearc? s? distrug? ceea ce suntem cu to?ii: chipul lui Dumnezeu. Sunt mul?umit când apar aceste cazuri.

Elisabetta Piqué (La Naciòn)
Ve?i merge în Argentina? ?i apoi despre Venezuela: dup? cum ?ti?i, exist? o situa?ie dramatic? acolo. Ce mesaj le-a?i transmite oamenilor din Venezuela?
Nu am urm?rit situa?ia din Venezuela, dar mesajul pe care îl voi da guvernan?ilor: dialoga?i ?i face?i pace. Dictaturile nu servesc la nimic ?i se termin? prost, mai devreme sau mai târziu. ?i apoi, dac? voi merge în Argentina: este ceva înc? nehot?rât. Mi-ar pl?cea s? merg, este poporul meu; dar nu este înc? decis, pentru c? mai sunt câteva lucruri de rezolvat mai întâi.

Bonifasius Josie Susilo Hardianto (Kompas.Id)
Unele ??ri se retrag din angajamentul lor fa?? de Acordul de la Paris, din cauza dificult??ilor economice, mai ales dup? pandemie. Ce p?rere ave?i despre acest lucru?
Cred c? problema climei este foarte grav?. De la reuniunea de la Paris (Cop21 din 2015, n.r.), care a fost punctul culminant, reuniunile climatice au luat-o la vale. Se vorbe?te, se vorbe?te, dar nu se ac?ioneaz?. Aceasta este impresia mea.

Matteo Bruni
Între timp, permite?i-ne s? v? mul?umim, Sanctitatea Voastr? ...
V? mul?umesc, mul?umesc. ?i înainte, curaj!