杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
4 septembrie 2023 – Vatican News. Papa Francisc s-a întors luni, 4 septembrie a.c., din c?l?toria apostolic? efectuat? în Mongolia. Aeronava oficial? a decolat luni de pe aeroportul ”Ginghis Han” din Ulaanbaatar la ora local? 12.00 ?i, dup? aproximativ zece ore de zbor, a aterizat pe aeroportul ”Leonardo Da Vinci” din Roma – Fiumicino în jurul orei 16.00, diferen?a de fus orar dintre cele dou? capitale fiind de ?ase ore. Înainte de a reveni la re?edin?a sa din Casa ”Sfânta Marta”, dup? cum a informat Sala de Pres? a Sfântului Scaun, papa a mers s? se roage în fa?a icoanei Fecioarei Maria ”Salus Populi Romani” – Salvarea Poporului Roman – din bazilica ”Santa Maria Maggiore” ?i s?-i mul?umeasc? pentru a 43-a c?l?torie apostolic? a pontificatului. Obiectivele acestei c?l?torii, dar ?i o prim? lectur? a acesteia, au marcat nelipsita, de acum, conversa?ie cu jurnali?tii din timpul c?l?toriei de întoarcere la Roma. Papa Francisc a r?spuns la mai multe întreb?ri, iar dialogul cu reprezentan?ii presei a fost moderat de Matteo Bruni, direct al S?lii de Pres? a Sfântului Scaun.

C?l?toria în Mongolia

Primele întreb?ri i-au fost adresate de reprezentan?ii presei mongole, mai precis de Jargalsaikhan Dambadarjaa (The Defacto Gazete) ?i de Ulambadrakh Markhaakhuu (ULS Suld Tv), cu privire la obiectivele propuse ?i la cele efectiv realizate. ”Ideea de a vizita Mongolia”, a spus papa Francisc, ”mi-a venit când m? gândeam la mica comunitate catolic?. Eu fac aceste c?l?torii pentru a vizita comunit??ile catolice, dar ?i pentru a intra în dialog cu istoria ?i cultura popoarelor, cu ceea ce este mistica proprie a unui popor. Este important ca evanghelizarea s? nu fie conceput? ca prozelitism. Prozelitismul restrânge întotdeauna. Papa Benedict a spus c? credin?a nu cre?te prin prozelitism, ci prin atrac?ie. (...) Pentru mine, c?l?toria era pentru a cunoa?te acest popor, a intra în dialog cu acest popor, a primi cultura acestui popor ?i a înso?i Biserica pe drumul ei, cu mult respect pentru cultura acestui popor. ?i sunt satisf?cut de rezultat”.

Rela?iile cu China

Jurnalista de la agen?ia EFE, Cristina Cabrejas, l-a întrebat cu privire la raporturile cu China din acest moment ?i dac? sunt nout??i cu privire la c?l?toria la Beijing a cardinalului italian Matteo Zuppi. ”Misiunea cardinalului Zuppi”, a r?spuns papa Francisc, ”este o misiune de pace pe care eu i-am încredin?at-o. El a f?cut un plan care prevede vizite la Moscova, Kyiv, Statele Unite ?i Pekin”. ”Rela?iile cu China sunt foarte respectuoase. Personal, am o mare admira?ie pentru poporul chinez. Canalele sunt foarte deschise. Pentru numirea episcopilor exist? o comisie care, de mult timp, lucreaz? cu guvernul chinez ?i cu Vaticanul. Apoi, sunt mul?i, sau mai bine zis, unii preo?i catolici sau intelectuali catolici care sunt invita?i deseori în universit??ile chineze ca s? ?in? cursuri. Cred c? trebuie s? mergem înainte în aspectul religios pentru a ne în?elege mai bine ?i pentru ca cet??enii chinezi s? nu se gândeasc? c? Biserica nu accept? cultura ?i valorile lor ?i c? Biserica ar depinde de o alt? putere str?in?. Aceast? cale prietenoas? o parcurge bine comisia prezidat? de cardinalul Parolin. Ei fac o munc? frumoas?, chiar ?i din partea chinez?, iar raporturile sunt în curs de desf??urare. Am un mare respect fa?? de poporul chinez”.

Mesajul c?tre tinerii ru?i

Jurnalistul de la agen?ia ANSA, Fausto Gasparroni, a men?ionat c? mesajul pe care l-a transmis tinerilor catolici ru?i, cu privire la ”Marea Mam? Rusia”, a generat multe discu?ii ?i c? este important de ?tiut ce gânde?te papa despre imperialismul rus. Cât prive?te mesajul c?tre tinerii ru?i, papa a r?spuns c? este vorba de un mesaj pe care îl repet? deseori tinerilor atunci când îi îndeamn? s?-?i asume propria mo?tenire cultural?, la fel ca atunci când îi îndeamn? pe nepo?i s? dialogheze cu bunicii. Voind apoi ”s? expliciteze” aceast? mo?tenire, papa a spus c? a sim?it nevoia s? men?ioneze ”ideea Marii Rusii, pentru c? mo?tenirea rus? este foarte bun?, este foarte frumoas?”, precum literatura, muzica ?i artele, în general. Papa a recunoscut c? ”poate nu a fost [o exprimare] fericit?, dar vorbind de «Marea Rusie», în sensul nu atât geografic, cât cultural, mi-a venit în minte ceea ce ne-au înv??at la ?coal?: Petru I, Ecaterina a II-a... A venit aceast? a treia [referin??] care, poate, nu a fost tocmai potrivit?. Nu ?tiu. S? o spun? istoricii. Dar a fost o ad?ugare care mi-a venit în minte pentru c? o studiasem la ?coal?. Ceea ce am spus tinerilor ru?i este s?-?i asume propria mo?tenire, ceea ce înseamn? s? nu o cumpere din alt? parte”. Referitor la imperialismul rus, papa a subliniat: ”Eu nu m? gândeam la imperialism atunci când am spus acele lucruri, eu am vorbit de cultur?, iar transmiterea culturii nu este niciodat? imperial? [imperialist?], niciodat?; este întotdeauna un dialog, iar eu vorbeam de acest lucru. E adev?rat c? sunt imperialisme care vor s?-?i impun? ideologia lor. M? opresc aici: când cultura este distilat? ?i transformat? în ideologie, aceasta este otrav?. Se folose?te cultura, dar distilat? în ideologie. E necesar s? facem o distinc?ie: când este cultura unui popor ?i când sunt ideologiile care r?sar, apoi, prin vreun filosof sau vreun politician din acel popor. Aceasta o spun pentru to?i, chiar ?i pentru Biseric?. În interiorul Bisericii, de multe ori, se pun ideologiile care desprind Biserica de via?a care vine de la r?d?cin? ?i merge în sus, desprind Biserica de fluxul Duhului Sfânt. O ideologie este incapabil? s? se întrupeze, este doar o idee. Dar ideologia ia loc ?i se face politic?, de obicei devine dictatur?, incapacitate de a dialoga, de a merge înainte pe planul culturilor. Imperialismele fac acest lucru. Imperialismul se consolideaz? întotdeauna pe baza unei ideologii. Trebuie s? distingem chiar ?i în Biseric? între doctrin? ?i ideologie: adev?rata doctrin? nu este niciodat? ideologie, niciodat?, ea este înr?d?cinat? în sfântul popor credincios al lui Dumnezeu; în schimb, ideologia este desprins? de realitate, este desprins? de popor”.

O posibil? vizit? în Vietnam ?i în ”vreo ?ar? mic? din Europa”

La întrebarea privind o posibil? vizit? a papei Francisc în Vietnam, pus? de un jurnalist de la America Magazine, Gerard O’Connell, papa a eviden?iat c? Vietnamul reprezint? ”una din experien?ele de dialog foarte frumoase pe care Biserica le-a f?cut în ultimele timpuri. A? spune c? este ca o simpatie în dialog. Ambele p?r?i au avut bun? voin?a de a se în?elege ?i de a c?uta c?i pentru a merge mai departe. Au existat probleme, dar cred c? în Vietnam, mai devreme sau mai târziu, acestea se dep??esc. (...) Anumite probleme au fost, dar au fost rezolvate. Despre c?l?toria în Vietnam, dac? nu voi merge eu, va merge cu siguran?? Ioan al XXIV-lea. Este sigur c? aceasta va fi, pentru c? este o ?ar? care merit? s? mearg? înainte, care are simpatia mea. Cât despre alte c?l?torii, [urm?toarea] este Marsilia ?i apoi în vreo ?ar? mic? din Europa, unde vedem dac? se poate face dar, v? spun adev?rul, pentru mine, a face acum o c?l?torie nu este la fel de u?or ca la început, sunt limit?ri în a merge ?i aceasta limiteaz?, dar vom vedea”.

Anun?ata exhorta?ie privind ocrotirea crea?iei

La întrebarea privind anun?atul document cu privire la ocrotirea crea?iei, pus? de jurnalistul Robert Messner (DPA), ?i care ar putea s? dea ap? la moara unor manifesta?ii extremiste ale tinerilor, papa a spus c?, în general, nu coboar? la forme de extremism, de?i e necesar a recunoa?te c? tinerii sunt preocupa?i ?i se gândesc la viitor. ”În acest sens, îmi place c? ei lupt? bine. Dar atunci când intr? ideologia sau o presiune politic? sau se folose?te pentru aceasta, nu merge”. Papa a amintit c? exorta?ia sa apostolic? despre ocrotirea crea?iei va fi publicat? în ziua Sfântului Francisc, pe 4 octombrie a.c., subliniind c? ”nu este atât de mare ca [enciclica] Laudato Si, dar e o form? de a o duce mai departe în noile realit??i, precum ?i o analiz? a situa?iei”.

Sinodul despre sinodalitate

Alte trei întreb?ri – puse de Etienne Loraillere (KTO Tv), Antonio Pelayo (Vida Nueva) ?i Cindy Wooden (CNS) – s-au referit la apropiata adunare sinodal? dedicat? sinodalit??ii ?i au scos în eviden?? presiunile ideologice, criticile care provin din mediile catolice ?i accesul presei la lucr?rile sinodale. ”Într-un sinod”, a remarcat papa, ”nu este loc pentru ideologie, acesta are o alt? dinamic?. Sinodul este un dialog între cei boteza?i, între membrii Bisericii, despre via?a Bisericii, despre dialogul cu lumea, despre problemele care ast?zi afecteaz? umanitatea. (...) În Sinod nu este loc pentru ideologie, este loc pentru dialog”. Cât prive?te dinamica adun?rii sinodale, papa a reliefat necesitatea de a p?zi ”climatul sinodal. Aceasta nu este o emisiune la televizor în care se vorbe?te despre orice, ci un moment religios, un moment religios de schimb reciproc”, marcat de interven?ii alternate cu momente de rug?ciune pentru c? ”f?r? acest spirit de rug?ciune, nu este sinodalitate, este politic?, este parlamentarism. Sinodul nu este un parlament”. Apoi, exist? o comisie, prezidat? de Paolo Ruffini, prefect al Departamentului pentru comunicare, îns?rcinat? s? informeze presa despre lucr?rile sinodale, pentru c? ”într-un sinod este necesar a p?stra religiozitatea ?i a p?stra libertatea persoanelor care vorbesc”, f?r? a uita c? ”protagonistul Sinodului este Duhul Sfânt”.

Drama din periferiile umane

În fine, jurnalistul italian Vincenzo Romeo, de la televiziunea RAI, a atras aten?ia, în întrebarea sa, asupra degrad?rii sociale ?i umane a periferiilor urbane, amintind invita?ia pe care un paroh italian, pr. Patriciello, a transmis-o papei de a vizita comunit??ile de la periferie. ”E necesar”, a r?spuns printre altele papa Francisc, ”s? vedem diferitele feluri de periferie ?i, totodat?, s? înv???m c? periferia este acolo unde realitatea uman? este mai evident? ?i mai pu?in sofisticat?. Sunt ?i momente grele, nu vreau s? idealizez, dar se percepe mai bine. Un filosof a spus odat? un lucru care m-a impresionat mult: realitatea se în?elege mai bine de la periferie, acolo se în?elege bine realitatea. Trebuie s? intr?m în dialog cu periferiile, iar guvernele trebuie s? fac? justi?ie social? adev?rat? în diferitele periferii sociale”. În acela?i timp, ”e necesar s? intr?m în dialog ?i cu periferiile ideologice pentru c?, de multe ori, ceea ce provoac? periferiile sociale este o subtil? periferie ideologic?”. ”Domeniul periferiilor nu este u?or”, a recunoscut papa Francisc, care a subliniat c? Biserica, la rândul ei, trebuie s? fie deschis? la provocarea periferiilor: ”trebuie s? mergem înainte, s? mergem acolo ?i s? lucr?m acolo, cum se f?cea la Buenos Aires cu preo?ii care lucrau în astfel de situa?ii: o echip? de preo?i, cu un episcop auxiliar în frunte, ?i se lucra acolo. Trebuie s? fim deschi?i la acest lucru, guvernele trebuie s? fie deschide, toate guvernele din lume, dar exist? periferii care sunt tragice”.