C?l?toria papei Francisc ?n Canada, ”un pelerinaj de poc?in??”
Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
18 iulie 2022 – Vatican News. Un gest concret de apropiere fa?? de popula?iile indigene: astfel consider?, într-un editorial pentru Vatican News, jurnalistul Andrea Tornielli, apropiata ?i complexa c?l?torie apostolic? pe care papa Francisc o va efectua în Canada în zilele 24-30 iulie 2022.
”Nu s-a mai întâmplat vreodat?, în timpul pontificatului s?u decenal”, noteaz? Tornielli în editorial, ”ca papa Francisc s? prezinte o c?l?torie interna?ional? drept un ”pelerinaj de poc?in??”. Chiar aceast? defini?ie, pe care papa a folosit-o la rug?ciunea ”Îngerul Domnului” de duminic?, 17 iulie a.c., las? de în?eles specificitatea apropiatei c?l?torii în Canada. Nu atât o c?l?torie într-o ?ar?, nici o vizit? care are ca scop principal întâlnirea comunit??ilor catolice, ci mai degrab? un gest concret de apropiere fa?? de popula?iile indigene care locuiesc în aceast? ?ar? ?i care au suferit consecin?ele atitudinilor colonialiste.
Un r?u al colonialismului este reprezentat de tentativa de a ?terge culturile indigenilor, concretizat? în a?a-numitele ”?coli reziden?iale”, institu?ii care au c?utat ”educarea” ?i ”instruc?iunea” fiilor popula?iei b??tina?e prin discipline severe, separându-i de familiile lor. Aceste ?coli, în care se înregistra un indice de mortalitate foarte ridicat, au fost înfiin?ate de guvernul canadian, care le finan?a, dar gestiunea lor a fost încredin?at? unor institu?ii care apar?ineau Bisericilor cre?tine ?i, prin urmare, unor ordine c?lug?re?ti catolice.
Parcursul de vindecare ?i reconciliere a început cu mult timp în urm?, iar o etap? fundamental? a fost întâlnirile care au avut loc la Roma, la finele lunii martie ?i începutul lunii aprilie din anul curent, când papa Francisc a întâlnit, mai întâi separat ?i apoi împreun?, grupurile Primelor Na?iuni (”First Nations”), reprezentan?i ai meti?ilor (”Métis”) ?i ai etniei Inuit, exprimându-?i înaintea lor ”indignarea ?i ru?inea” pentru cele întâmplate. Popula?iile indigene s-au sim?it primite ?i, mai ales, ascultate, dar î?i doreau mult ca Episcopul Romei s? viziteze ?inuturile lor ?i s? cear? iertare.
Cheia de lectur? a c?l?toriei este, a?adar, atitudinea de poc?in?? care îi va marca momentele de vârf. Este aceea?i atitudine pe care, în 2010, a sugerat-o papa Benedict al XVI-lea în fa?a scandalului abuzurilor în dauna minorilor, aceea?i pe care a propus-o Sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul Jubileului din 2000 pentru ”purificarea memoriei”; el ceruse atunci ”un gest de curaj ?i smerenie în a recunoa?te lipsurile comise de cei care au purtat ?i poart? numele de cre?tin”, pornind de la convingerea c? ”în virtutea leg?turii care, în trupul mistic, ne une?te pe to?i unii cu al?ii, noi to?i, de?i nu avem o responsabilitate personal? ?i f?r? a lua locul judec??ii lui Dumnezeu, singurul care cunoa?te inimile, purt?m povara erorilor ?i vinov??iilor celor care au tr?it înaintea noastr?”.
A asculta, punându-se în pielea victimelor ?i a rudelor acestora, a le împ?rt??i durerea ?i a o în?elege, a r?spunde prin gesturi de apropiere ?i nu doar prin analize istorice sau impasibilitatea statisticii, este o chestiune profund cre?tin?. Succesorul lui Petru merge ”în numele lui Isus pentru a întâlni ?i a îmbr??i?a” ca p?stor al unei Biserici care nu se ru?ineaz? s? se prezinte smerit? ?i s? cear? iertare.
