杏MAP导航

C?utare

Papa Francisc se roag? ?n t?cere ?n cimitirul din Maskwacis, ?n Canada. Papa Francisc se roag? ?n t?cere ?n cimitirul din Maskwacis, ?n Canada.  Editorial

La Maskwacis, ?n Canada, papa cere iertare pentru gesturile incompatibile cu Evanghelia

O lectur? a gesturilor ?i cuvintelor papei Francisc din prima zi a c?l?toriei apostolice ?n Canada ?i a ?nt?lnirii cu popula?ia indigen? de la Maswacis: este ceea ce propune jurnalistul Andrea Tornielli, directorul editorial Vatican News, ?ntr-un editorial transmis luni, 25 iulie 2022, din Canada.

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
25 iulie 2022 – Vatican News
. Papa Francisc a ajuns în Canada pentru a întâlni popula?iile indigene ?i a cere iertare înaintea acestora pentru abuzurile de diferite feluri îndurate în a?a-numitele ”?coli Reziden?iale”, înfiin?ate de guvernul canadian ?i încredin?ate unor institu?ii religioase de diferite confesiuni. O parte din acestea au fost date în administra?ie unor organiza?ii ?i ordine c?lug?re?ti catolice.

În prima zi efectiv? a c?l?toriei sale în Canada, papa Francisc abordeaz? f?r? echivoc drama victimelor ?i a urma?ilor acestora. O dovedesc cele dou? întâlniri, de la Maskwacis ?i Edmonton, în cadrul c?rora papa cere iertare pentru atitudinile incompatibile cu Evanghelia. V? oferim mai jos, în traducerea noastr? de lucru, un editorial transmis din Canada de jurnalistul italian Andrea Tornielli, directorul editorial Vatican News.

A cere iertare pentru atitudini incompatibile cu Evanghelia
Andrea Tornielli

A fost chiar prima întâlnire a c?l?toriei. sunt cuprinse deja inima mesajului s?u ?i ra?iunile care l-au adus pân? aici, în ciuda evidentelor probleme persistente de deambulare. Dup? ce s-a rugat în t?cere în cimitirul popula?iilor indigene din Maskwacis, în biserica ”Fecioara Maria a Celor ?apte Dureri”, papa a vorbit la ”Bear Park Pow-Wow Grounds” în fa?a unei delega?ii a capilor indigeni care au venit din toat? ?ara.

”Sunt aici”, a spus pontiful, ”pentru c? primul pas al acestui pelerinaj de poc?in?? în mijlocul vostru este s? v? reînnoiesc cererea de iertare ?i s? v? spun, din toat? inima, c? sunt profund îndurerat. Cer iertare pentru felurile în care, din p?cate, mul?i cre?tini au sus?inut mentalitatea colonizatoare a puterilor care au asuprit popoarele indigene. Sunt îndurerat. Cer iertare, în special, pentru felurile în care mul?i membri ai Bisericii ?i ai comunit??ilor religioase au cooperat, inclusiv prin indiferen??, la acele proiecte de distrugere cultural? ?i de asimilare for?at? a guvernelor epocii, care a avut punctul culminant în sistemul ?colilor reziden?iale”.

Erau ?coli pe care guvernul le-a vrut ?i le-a finan?at, dar multe dintre acestea erau administrate de Bisericile cre?tine. Mii de copii, smul?i din sânul familiei, au îndurat în aceste ?coli ”abuzuri fizice ?i verbale, psihologice ?i spirituale”. Mul?i au murit în aceste ?coli, din cauza igienei insuficiente ?i a bolilor.

Exist? o judecat? de valoare f?r? echivoc în cuvintele rostite de Episcopul Romei, primit de popoarele originare care l-au a?teptat s? vin?. ”Ceea ce credin?a cre?tin? ne spune este c? a fost vorba de o eroare devastatoare, incompatibil? cu Evanghelia lui Isus Cristos”. Chiar în timpul colonialismului la propriu vorbind, ca ?i mai târziu, când mentalitatea occidental? a continuat s? înrâureasc? în politicile ?i atitudinile exemplificate în ?colile reziden?iale, era posibil a în?elege care era calea Evangheliei. Chiar ?i în acele timpuri, în ciuda condi?ion?rilor istorice ?i culturale, era posibil a discerne ?i a în?elege c? tradi?iile indigene trebuiau primite, nu anihilate; c? credin?a trebuia propus? în diversele culturi indigene, nu impus? prin distrugerea lor.

Violen?ele de care cre?tinii au fost r?spunz?tori în decursul secolelor au fost deja judecate de m?rturia lui Isus, care a înv??at la a iubi, nu la a urî, r?mânând chiar nemi?cat pe cruce ca victim? inocent?, împ?rt??ind durerea tuturor celor care au fost victime în decursul istoriei. Chiar ?i în epoca în care distrugerea cultural? ?i asimilarea au fost comise, era posibil?, a?adar, o atitudine diferit?: e îndeajuns a ne gândi la exemplele str?vechi de evanghelizare care respectau culturile originare, dup? cum dau m?rturie a?a-numitele ”reducciones” din Paraguay sau atitudinea p?rintelui Matteo Ricci în China. De aceea, e just a cere iertare ?i a face aceasta – cum ne arat? papa – cu o atitudine de umilin?? ?i de ascultare, cu con?tiin?a ca exist? r?ni pentru vindecarea c?rora nu sunt îndeajuns secolele, dup? cum o dovedesc cuvintele popoarelor originare din Canada.

Desigur, ar fi o eroare a nu vedea ?i binele pe care, în t?cere, l-au f?cut numero?ii misionari ?i misionare de-a lungul veacurilor în aceste ?inuturi. Dar singurul r?spuns cre?tin la ceea ce s-a întâmplat nu const? în exerci?iul detalierii ?i al analizei istorice. În fa?a celui care afirm? c? înc? mai simte în trupul s?u durerea pentru cele întâmplate, a celui care i-a pierdut pe cei dragi f?r? a afla nici m?car unde au fost îngropa?i, unul nu poate decât s? r?mân? în t?cere, s? se roage, s? asculte, s? îmbr??i?eze ?i s? cear? iertare. A?a cum ne înva?? b?trânul pontif în c?ruciorul cu rotile.

25 iulie 2022, 20:05