杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – A. M?rtina?

Vatican News – 26 iulie 2022. “M? bucur s? m? aflu printre voi ?i s? v?d chipurile câtorva reprezentan?i indigeni care au venit s? m? viziteze la Roma acum câteva luni. Acea vizit? a însemnat mult pentru mine: sunt acum în casa voastr?, prieten ?i pelerin în ?ara voastr?, în biserica în care v? afla?i pentru a-L l?uda pe Dumnezeu ca fra?i ?i surori.”

Cu aceste cuvinte s-a adresat papa Francisc popula?iilor indigene ?i credincio?ilor parohiei ?Preasfânta Inim?”, din Edmonton, luni, 25 iulie, în cursul serii, în contextul celei de-a 37-a c?l?torii apostolice, în Canada.

?M? bucur s? v?d c? în aceast? parohie, în care se întâlnesc oameni din diferite comunit??i – primelor na?iuni, metis ?i inui?i –  împreun? cu persoane care nu apar?in popula?iilor indigene, din cartierele locale, ?i cu numero?i fra?i ?i surori imigran?i, o astfel de munc? a început deja” – a spus pontiful, eviden?iind c? o astfel de parohie este ?o cas? pentru to?i, deschis? ?i incluziv?, a?a cum trebuie s? fie ?i Biserica, o familie a copiilor lui Dumnezeu în care ospitalitatea ?i primirea, valori tipice culturii indigene, sunt esen?iale: unde toat? lumea trebuie s? se simt? binevenit?, indiferent de istoria trecut? ?i de circumstan?ele vie?ii individuale”.

??i” – a continuat – ?a? vrea s? v? mul?umesc ?i pentru apropierea concret? fa?? de atâ?ia s?raci prin fapte de caritate”, observând c? sunt numero?i s?raci ?i în aceast? ?ar? bogat?.  

Sfântul P?rinte nu a l?sat la o parte aspectul trist, legat de suferin?a popula?iilor indigene generat? de abuzurile suferite de acestea, în contextul politicilor de asimilare for?at?, aplicate de guvernul canadian prin intermediul a?a-numitelor ??coli Reziden?iale”, fondate în secolul al XIX-lea ?i desfiin?ate în 1996. Numeroase dintre a?a-numitele ”?coli Reziden?iale” au fost încredin?ate unor institu?ii religioase de diferite confesiuni cre?tine, inclusiv unor organiza?ii ?i ordine c?lug?re?ti catolice.

??i tocmai din cauza acestei neghine am vrut s? întreprind acest pelerinaj peniten?ial” – a spus pontiful, amintind de ?r?ul suferit de popula?iile indigene din partea a numero?i cre?tini, cerându-le iertare cu durere”. ?M? doare când m? gândesc c? ?i catolicii au contribuit la politicile de asimilare ?i de emancipare care transmit un sentiment de inferioritate, r?pind comunit??ilor ?i oamenilor identitatea lor cultural? ?i spiritual?, t?indu-le r?d?cinile ?i alimentând atitudini generatoare de prejudicii ?i discrimin?ri, iar acest lucru a fost f?cut ?i în numele unei educa?ii a?a-zis cre?tine” – a spus papa Francisc, eviden?iind c? educa?ia ?trebuie s? porneasc? întotdeauna de la respectarea ?i promovarea talentelor care exist? deja în oameni”.

Oprindu-se asupra nevoii de reconciliere, Sfântul P?rinte le-a împ?rt??it celor prezen?i câteva reflec?ii, spunând:  ?Ce ne sugereaz? Isus despre aceasta, ce înseamn? pentru noi ast?zi? Dragi prieteni, reconcilierea realizat? de Cristos nu a fost un acord de pace extern, un fel de compromis care s? mul?umeasc? p?r?ile. Nu era nici o pace c?zut? din cer, sosit? prin impunere de sus sau prin asimilarea celuilalt. Apostolul Paul explic? faptul c? Isus împac? prin reunirea, prin transformarea a dou? realit??i îndep?rtate într-o singur? realitate, un singur lucru, un singur popor. ?i cum face el acest lucru? Prin cruce (cf. Ef 2:14). Isus este cel care ne împac? între noi pe cruce, pe acel pom al vie?ii, a?a cum le pl?cea cre?tinilor din vechime s? îl numeasc?”.

Adresându-se membrilor popula?iilor indigene, pe care i-a numit ?fra?i ?i surori”, pontiful a spus c? pot s? ne înve?e multe despre ?semnifica?ia vital? a copacului care, legat de p?mânt prin r?d?cini, ne d? oxigen prin frunze ?i ne hr?ne?te cu fructele sale”. ??i este frumos s? vezi simbolismul copacului reprezentat în fizionomia acestei biserici, unde un trunchi une?te cu p?mântul un altar pe care Isus ne împac? în Preasfânta Euharistie” – a mai spus pontiful la întâlnirea cu popula?iile indigene ?i cu membrii parohiei ?Preasfânta Inim?”, din Edmonton, în Canada

Revenind la suferin?a îndurat? de popula?iile indigene în leg?tur? cu ??colile Reziden?iale”, Sfântul P?rinte a spus c? î?i imagineaz? dificultatea perspectivelor de reconciliere pentru cei ?care au suferit  enorm din cauza b?rba?ilor ?i femeilor care trebuiau s? dea m?rturie despre via?a cre?tin?”. ?Nimic nu poate ?terge demnitatea înc?lcat?, durerea suferit?, încrederea tr?dat?. Nici ru?inea noastr?, a credincio?ilor, nu ar trebui s? fie ?tears? vreodat?. Dar este necesar s? o lu?m de la cap?t, iar Isus nu propune cuvinte ?i bune inten?ii, ci crucea, acea iubire scandaloas? care se las? str?puns? de cuie la picioare ?i la încheieturi ?i str?puns? de spini la cap. Aceasta este direc?ia pe care trebuie s? o lu?m: s? ne uit?m împreun? la Cristos, la iubirea tr?dat? ?i r?stignit? pentru noi; s? ne uit?m la Isus, r?stignit în atât de mul?i elevi din ?colile reziden?iale. Dac? vrem s? ne împ?c?m între noi ?i în interiorul nostru, s? ne împ?c?m cu trecutul, cu nedrept??ile suferite ?i cu amintirile r?nite, cu evenimentele traumatizante pe care nici o consolare omeneasc? nu le poate vindeca, privirea noastr? trebuie s? se ridice spre Isus r?stignit, pacea trebuie s? fie extras? din altarul s?u.

Pentru c? în copacul crucii durerea se transform? în iubire, moartea în via??, dezam?girea în speran??, abandonul în comuniune, distan?a în unitate. Reconcilierea nu este într-atât opera noastr? ci este un dar care izvor??te de la Cel R?stignit, este pacea care vine din Inima lui Isus, este un har care trebuie cerut.”