杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
14 septembrie 2021 – Vatican News. În penultima zi a c?l?toriei sale apostolice în Slovacia – mar?i, s?rb?toarea În?l??rii Sfintei Cruci – papa Francisc a ajuns la Pre?ov, al treilea ora? ca m?rime al ??rii. La ora 10.30, în pia?eta de lâng? Sala Polivalent?, papa a celebrat în ritul bizantin Sfânta ?i Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gur? de Aur împreun? cu arhiereii ?i credincio?ii Bisericii Greco-Catolice din Slovacia, la ritul sacru luând parte numero?i invita?i din alte ??ri.

La omilie, urmând lecturile biblice ale s?rb?torii În?l??rii Sfintei Cruci, papa a vorbit despre importan?a Sfintei Cruci în credin?a cre?tin?. Remarcând c? Sfântul Apostol Paul aminte?te primelor comunit??i cre?tine faptul c?, pentru în?elepciunea acestei lumi, crucea reprezint? o piatr? de poticnire ?i o nebunie (cf. 1 Corinteni 1,23-24), papa s-a oprit îndelung asupra Evangheliei dup? Ioan. Evanghelistul care a stat lâng? crucea lui Isus pân? la ultima lui suflare, avea s? scrie: ”Cel care a v?zut a dat m?rturie” (Ioan 19,35).

Ce anume a v?zut apostolul Ioan când st?tea sub cruce? Cu siguran??, ceea ce au v?zut ?i ceilal?i: pe Isus, nevinovat ?i bun, care moare în chinuri între doi tâlhari. În ochii lumii, crucea este un e?ec, un faliment.
Papa Francisc: ”Risc?m ?i noi s? ne oprim la aceast? prim? vedere, superficial?, s? nu accept?m logica crucii; s? nu accept?m c? Dumnezeu ne mântuie?te l?sând s? se declan?eze împotriva lui r?ul din aceast? lume. S? nu accept?m, decât la nivel de declara?ie, un Dumnezeu slab ?i crucificat, pentru a visa un Dumnezeu puternic ?i biruitor. Este o mare ispit?. De câte ori aspir?m la un cre?tinism de înving?tori, la un cre?tinism triumfalist, care s? aib? relevan?? ?i importan??, care s? primeasc? m?rire ?i cinste. Dar un cre?tinism f?r? cruce este mundan ?i devine steril”.

Nu aceasta este viziunea Sfântului Ioan care, în schimb, a v?zut în cruce lucrarea lui Dumnezeu: ”a recunoscut în Cristos gloria lui Dumnezeu. A v?zut c? El, în ciuda aparen?elor, nu este un perdant, ci Dumnezeu care de bun?voie se jertfe?te pentru fiecare om”.
Papa Francisc: ”Cum putem înv??a ?i noi s? vedem în cruce gloria? Unii sfin?i ne-au înv??at c? crucea este ca o carte care, pentru a o cunoa?te, trebuie s? o deschidem ?i s? o citim. Nu e îndeajuns a cump?ra o carte, a arunca o privire asupra ei ?i a o pune la vedere în cas?. Acela?i lucru este valabil pentru cruce: este pictat? sau sculptat? în toate col?urile bisericilor noastre. Nu putem num?ra cât de multe sunt crucifixurile: la gât, în cas?, în ma?in?, în buzunar. Dar nu sunt de folos dac? nu ne oprim s? ne uit?m la Cel r?stignit ?i nu-i deschidem inima, dac? nu ne l?s?m uimi?i de r?nile sale deschise pentru noi, dac? inima nu fierbe de emo?ie ?i nu plângem în fa?a lui Dumnezeu r?nit pentru noi. Dac? nu facem a?a, crucea r?mâne o carte necitit?, despre care ?tim bine titlul ?i autorul, dar care nu are inciden?? asupra vie?ii. S? nu reducem crucea la un obiect de devo?iune, cu atât mai pu?in la un simbol politic, la un semn de relevan?? religioas? ?i social?”.

Din contemplarea Celui r?stignit izvor??te al doilea pas men?ionat de evanghelistul Ioan: a da m?rturie. Papa a amintit aici numero?ii martiri ?i to?i cei care au murit în Slovacia pentru numele lui Isus, într-un trecut mai mult sau mai pu?in îndep?rtat.
Papa Francisc: ”Dar m? gândesc ?i la timpurile noastre, în care nu lipsesc ocaziile de a da m?rturie. Aici, mul?umit? lui Dumnezeu, nu este nimeni care s?-i prigoneasc? pe cre?tini ca în atât de multe alte p?r?i ale lumii. Dar m?rturia poate fi afectat? de mundanitate ?i de mediocritate. Crucea cere, în schimb, o m?rturie limpede, pentru c? crucea nu vrea s? fie un steag de în?l?at, ci izvorul curat al unui nou fel de a tr?i. Care? Cel al Evangheliei, al Beatitudinilor. M?rturisitorul care are crucea în inim? ?i nu doar la gât nu-l vede pe nimeni ca du?man, dar pe to?i ca fra?i ?i surori pentru care Isus ?i-a dat via?a. M?rturisitorul crucii nu aminte?te suferin?ele trecutului ?i nu se plânge de prezent. M?rturisitorul crucii nu folose?te c?ile în?el?ciunii ?i ale puterii mundane: nu vrea s? se impun? pe sine ?i pe ai s?i, ci s?-?i dea via?a pentru ceilal?i. Nu caut? avantajele proprii pentru ca apoi s? arate pios: aceasta ar fi o religie a duplicit??ii, nu m?rturia pentru Dumnezeu r?stignit. M?rturisitorul crucii urmeaz? o singur? strategie, cea a Înv???torului s?u: iubirea smerit?. Nu a?teapt? victorii triumfale aici, pentru c? ?tie c? iubirea lui Cristos este fecund? în via?a de zi cu zi ?i face noi toate lucrurile din interior, ca s?mân?a c?zut? în p?mânt, care moare ?i aduce rod”.

”Dragi fra?i ?i surori”, a continuat papa omilia sa de la Pre?ov, ”voi a?i v?zut pe m?rturisitori. P?stra?i amintirea drag? a persoanelor care v-au al?ptat ?i crescut în credin??. Oameni smeri?i, simpli, care ?i-au dat via?a iubind pân? la sfâr?it. Ei sunt eroii no?tri, eroii cotidianit??ii, iar ceea ce schimb? istoria este via?a lor. M?rturisitorii dau na?tere altor m?rturisitori, pentru c? sunt donatori de via??. Acesta este felul în care se r?spânde?te credin?a: nu prin puterea lumii, ci prin în?elepciunea crucii; nu prin structuri, ci prin m?rturie. Iar ast?zi, Domnul, din t?cerea vibrant? a crucii, te întreab? ?i pe tine: Vrei s? fii m?rturisitorul meu?”
Papa Francisc: ”Pe Calvar, împreun? cu apostolul Ioan, st?tea Sfânta Maic? a lui Dumnezeu. Nimeni nu a v?zut mai bine decât ea deschis? cartea crucii ?i a m?rturisit-o cu iubire smerit?. Prin mijlocirea ei, s? cerem harul de a converti privirea inimii c?tre Crucifix. Atunci, credin?a noastr? va putea s? înfloreasc? din plin, atunci se vor coace fructele m?rturiei noastre”.

***
Din agenda de mar?i, dup? cum s-a spus, fac parte alte dou? momente semnificative: întâlnirea cu reprezentan?ii comunit??ii rom dintr-un cartier al ora?ului Kosice ?i, pe stadionul ora?ului, întâlnirea cu tinerii. Miercuri, ultima zi a c?l?toriei apostolice în Slovacia, papa merge în pelerinaj la sanctuarul na?ional din Sastin pentru un moment de rug?ciune cu episcopii ?i, în fine, Sfânta Liturghie. În cursul dup?-amiezii, papa se întoarce la Roma.