Slovacia. Papa Francisc, ?n avion: Avortul este omucidere; Biserica s? nu fie politic?, ci apropiat?
Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
15 septembrie 2021 – Vatican News. Papa Francisc s-a întors miercuri la Roma din cea de-a 34-a c?l?torie apostolic? a pontificatului care a cuprins Budapesta ?i Slovacia (12-15 septembrie 2021). Aeronava oficial? a decolat de pe aeroportul interna?ional din Bratislava la ora 13.40 ?i a aterizat pe aeroportul Roma-Ciampino la ora 15.20. Potrivit obiceiului s?u, înainte de a se întoarce în Cetatea Vaticanului, papa a f?cut o vizit? la bazilica Santa Maria Maggiore din Roma pentru a-i mul?umi Fecioarei Maria, în fa?a icoanei ”Salus Populi Romani”, pentru aceast? c?l?torie apostolic?, prima dup? opera?ia sa la colon.
În timpul zborului de la Bratislava la Roma, papa a avut a?teptatul dialog cu reprezentan?ii presei acredita?i pentru c?l?toria apostolic? ?i, într-o atmosfer? cordial?, a r?spuns la întreb?rile jurnali?tilor. ”Avortul este o omucidere”, iar Biserica nu-?i schimb? pozi?ia, îns? de fiecare dat? când episcopii nu au gestionat o problem? cu inim? de p?stori s-au aliniat pe versantul politic: a spus pontiful, r?spunzând la una din întreb?ri. Al?i jurnali?tii i-au cerut papei, printre altele, detalii despre colocviul cu autorit??ile Ungariei, despre campania de vaccinare, dar ?i un comentariu la recenta recomandare a Uniunii Europene privind uniunile dintre persoanele de acela?i sex.
Vizita la Budapesta ?i cre?tinismul în Europa
La întrebarea unui jurnalist maghiar despre vizita la Budapesta ?i cum vede cre?tinismul în Europa, papa a recunoscut c? ”unii nu aveau gânduri bune despre vizita la Budapesta. A?a a fost planificat?, dar i-am promis pre?edintelui vostru c? voi vedea anul viitor sau cel?lalt dac? pot s? vin. Sunt multe valorile maghiarilor, m-a impresionat sim?ul ecumenismului, cu o mare, mare profunzime. În general, eu spun întotdeauna c? Europa trebuie s?-?i reia visurile p?rin?ilor ei fondatori. Uniunea European? nu este o ?edin?? pentru a face ni?te lucruri, exist? un spirit la baza UE pe care l-au visat Schumann, Adenauer, De Gasperi. Exist? pericolul de a fi numai un birou de administra?ie, ?i acest lucru nu merge, trebuie s? mearg? chiar la mistic?, s? caute r?d?cinile Europei ?i s? le duc? mai departe. ?i toate ??rile trebuie s? mearg? înainte. E adev?rat c? unele interese, probabil non europene, caut? s? foloseasc? Uniunea European? în vederea coloniz?rilor ideologice, ?i acest lucru nu merge. Între voi am fost anul trecut, în Transilvania, era foarte frumoas? acea Sfânt? Liturghie”.
Vaccinurile ?i nega?ionismul
Un jurnalist slovac l-a întrebat pe Sfântul P?rinte cu privire la campania actual? de vaccinare, remarcând c? au existat diverse abord?ri, chiar ?i în diecezele catolice. ”Este un pic ciudat”, a r?spuns pontiful, ”pentru c? omenirea are o istorie de prietenie cu vaccinurile: rujeola, poliomielita... Poate c? aceast? virulen?? se datoreaz? incertitudinii, nu doar a pandemiei. Exist? diversitatea vaccinurilor, dar ?i faima unor vaccinuri de a fi doar un pic de ap? distilat?, iar acest lucru a generat o fric?. Al?ii spun c? este un pericol pentru c? spun c?, prin vaccin, î?i intr? virusul. Chiar ?i în rândul cardinalilor exist? unii nega?ioni?ti ?i unul dintre ei, s?rmanul, este internat cu virusul. Ironia vie?ii. Nu ?tiu s? explic bine, unii spun pentru c? vaccinurile nu sunt experimentate suficient. Trebuie s? se clarifice. În Vatican sunt cu to?ii vaccina?i, în afar? de un mic grup ?i se caut? solu?ii pentru a-i ajuta”.
Colocviile cu autorit??ile Ungariei
Jurnalistul unui cotidian spaniol a cerut papei câteva detalii despre colocviul cu Viktor Orban, din 12 septembrie a.c., la Budapesta, în special dac? au fost abordate subiecte precum migran?ii, ?i ce crede despre legile pe care le-a dat în privin?a persoanelor homosexuale. ”Eu am fost vizitat [de autorit??i]”, a spus papa în r?spunsul s?u, ”pre?edintele a venit la mine, a avut aceast? polite?e. Este pentru a treia oar? când îl întâlnesc ?i a venit cu primul ministru ?i cu viceprim-ministrul. A vorbit pre?edintele. Prima tem? a fost ecologia: Jos p?l?ria! înaintea voastr?, a maghiarilor, pentru con?tiin?a ecologic? pe care o ave?i! Mi-a explicat cum cur??? râurile, lucruri pe care eu nu le ?tiam. Apoi, am f?cut o întrebare despre vârsta medie, pentru c? sunt îngrijorat de iarna demografic?. În Italia, vârsta medie este de 47 de ani, Spania cred c? st? mai r?u, multe sate sunt goale sau cu mul?i b?trâni. Cum se rezolv?? Pre?edintele mi-a explicat legea pe care o au pentru a ajuta perechile tinere s? se c?s?toreasc?, s? aib? copii. Interesant, este o lege care se aseam?n? mult cu legea francez?, dar e mai evoluat?. Mi-au explicat acest lucru, acolo au ad?ugat ceva, primul ministru ?i viceprim-ministrul despre cum este aceast? lege. Despre imigra?ie, nimic. Apoi, am revenit asupra ecologiei. Familia, în sensul demografie: se vede c? este mult? lume tân?r?, mul?i copii. Chiar ?i în Slovacia, multe perechi tinere. Acum, provocarea este s? caute locuri de munc?, pentru c? merg afar? s? le caute. Dar acestea au fost lucrurile. A vorbit tot timpul pre?edintele, iar cei doi mini?tri ad?ugau anumite date. Întâlnirea a durat destul de mult, aproape 40 de minute”.
Împ?rt??ania ?i politicienii pro-avort
Un alt jurnalist i-a transmis papei mul?umirea general? pentru reu?ita interven?iei chirurgicale, cu ”un rezultat splendid”, care ”l-a întinerit”. Papa a mul?umit, la rândul s?u, pentru acest rezultat, dar a spus c? ”nu a fost o chestiune estetic?”. Acela?i jurnalist a cerut papei câteva cuvinte despre faptul c? în rândul episcopilor din Statele Unite ale Americii exist? o dezbatere cu privire la primirea la Sfânta Împ?rt??anie a politicienilor care au sus?inut legile avortului. ”Ca episcop”, a întrebat jurnalistul, ”a?i refuzat public Împ?rt??ania unei persoane?” Papa a dat un r?spuns direct, apoi a contextualizat situa?ia: ”Nu am refuzat Euharistia nim?nui, nu ?tiu dac? a venit cineva în aceste condi?ii. Acest fapt, când eram preot. Niciodat? nu am fost la cuno?tin?? s? fi avut înaintea mea o persoan? ca aceea pe care o descrie?i, e adev?rat. O singur? dat? am avut un lucru simpatic, când am mers s? celebrez Liturghia într-un azil de b?trâni, era în salon, ?i am întrebat: Cine vrea s? se împ?rt??easc?? To?i b?trâneii au ridicat mâna. O b?trânic? a ridicat mâna, a luat împ?rt??ania ?i mi-a spus: Mul?umesc, eu sunt evreic?. Iar eu: ?i Cel pe care ?i L-am dat este evreu. Împ?rt??ania nu este un premiu pentru cei des?vâr?i?i, s? ne gândim la jansenism, împ?rt??ania este un dar, un cadou, este prezen?a lui Isus în Biseric? ?i în comunitate. Apoi, cei care nu stau în comunitate nu pot s? se împ?rt??easc?, precum aceast? doamn? evreic?, dar Domnul a vrut s? o premieze f?r? ca eu s? ?tiu. [Unii] Sunt înafara comunit??ii – excomunica?i – pentru c? nu sunt boteza?i ori pentru c? s-au îndep?rtat de ea. A doua problem?, avortul: este mai mult decât o problem?, este o omucidere, cine face un avort ucide, f?r? alte cuvinte... Lua?i orice manual de embriologie pentru studen?ii de medicin?: în a treia s?pt?mân? de la concepere, toate organele sunt deja acolo, toate, chiar ?i ADN-ul. Este o via?? uman?, iar aceast? via?? uman? trebuie respectat?: acest principiu este atât de clar! Celui care nu poate s? în?eleag?, i-a? pune aceast? întrebare: e just a ucide o via?? uman? pentru a rezolva o problem?? E just a angaja un executant pentru a ucide o via?? uman?? Din punct de vedere ?tiin?ific este o via?? uman?. E just a o elimina pentru a rezolva o problem?? Acesta este motivul pentru care Biserica este atât de dur? pe aceast? tem?, pentru c? dac? ar accepta, ar fi ca ?i cum ar accepta omuciderea cotidian?. Îmi spune un ?ef de stat c? sc?derea demografic? a început pentru c? în acei ani a fost o lege despre avort atât de ampl? încât s-au f?cut ?ase milioane de avorturi, iar acest fapt a l?sat o sc?dere a na?terilor în societatea acelei ??ri. Acum, ne referim la acea persoan? care nu este în comunitate, care nu poate s? primeasc? Împ?rt??ania. Acest lucru nu este o pedeaps?, ea este afar?. Dar problema nu e teologic?, este pastoral?, despre felul în care noi, episcopii, gestion?m pe plan pastoral acest principiu. Dac? noi ne uit?m la istoria Bisericii, am vedea c? de fiecare dat? când episcopii au gestionat nu ca p?stori o problem?, ei s-au aliniat pe versantul politic. S? ne gândim la Noaptea Sfântului Bartolomeu: eretici, da, s?-i ucidem pe to?i... S? ne gândim la vân?toarea de vr?jitoare, la Campo de’ Fiori, la Savonarola... Când Biserica, pentru a ap?ra un principiu, nu o face cu un spirit pastoral, se aliniaz? pe un plan politic: întotdeauna a fost a?a, e suficient a vedea istoria. Ce trebuie s? fac? p?storul? S? fie p?stor, nu s? mearg? condamnând. S? fie p?stor, pentru c? este p?stor chiar ?i pentru cel excomunicat. P?stori cu stilul lui Dumnezeu, care este un stil de apropiere, compasiune, blânde?e... Toat? Biblia o spune. Un p?stor care nu ?tie s? gestioneze lucrurile ca p?stor... Nu cunosc bine detaliile din Statele Unite, dar dac? Dumneavoastr? sunte?i apropiat, blând ?i da?i Împ?rt??ania? Este o ipotez?, p?storul ?tie ce s? fac?, în orice moment. Dar dac? iese din spiritul pastoral al Bisericii, devine un politician ?i aceasta o vede?i în toate condamn?rile non pastorale ale Bisericii. Dac? Dumneavoastr? spune?i c? se poate da sau nu se poate da, aceasta este cazuistic?... V? aminti?i de furtuna care s-a înarmat cu Amoris Laetitia? Erezie, erezie! Din fericire, era cardinalul Schoenborn, mare teolog, care a clarificat lucrurile. Sunt fii ai lui Dumnezeu ?i au nevoie de apropierea noastr? pastoral?, apoi p?storul rezolv? lucrurile dup? cum îi arat? Spiritul”.
Uniunile dintre persoane de acela?i sex
În fine, un jurnalist i-a dat papei un lung mesaj al scriitoarei evreice Edith Bruck, pe care papa a vizitat-o recent la Roma, în care mul?ume?te pentru gesturile ?i apelurile acestei c?l?torii împotriva antisemitismului. Papa a remarcat c? ”antisemitismul apare din nou, este la mod?, dar e un lucru urât”. Apoi, jurnalistul i-a cerut papei câteva cuvinte despre faptul c? a vorbit cu autorit??ile Ungariei, iar de la Strasbourg ”a venit o rezolu?ie care invit? la recunoa?terea c?s?toriilor homosexuale”. Papa a r?spuns spunând: ”C?s?toria este un sacrament, iar Biserica nu are puterea de a schimba sacramentele altfel decât a?a cum Domnul le-a înfiin?at. Exist? legi care urm?resc s? ajute situa?iile atâtor persoane care au o orientare sexual? diferit?. Este important, Statele au posibilitatea, pe plan civil, s? le sus?in?, s? le dea acestora siguran?? în ceea ce prive?te mo?tenirea, s?n?tatea, etc., nu doar pentru homosexuali, dar pentru toate persoanele care vor s? se asocieze. Dar c?s?toria este c?s?torie. Aceasta nu înseamn? a le condamna: sunt fra?i ?i surori ai no?tri, trebuie s?-i înso?im. Exist? legi civile, de exemplu, pentru v?duvele care doresc s? se asocieze prin lege pentru a avea anumite servicii, exist? acel PACS francez, dar nimic a face cu c?s?toria ca sacrament, care este între un b?rbat ?i o femeie. Uneori, creeaz? confuzie. Sunt fra?i ?i surori cu to?ii egali, Domnul este bun, vrea mântuirea tuturor, dar, v? rog, nu face?i în a?a fel încât Biserica s?-?i renege adev?rul s?u. Multe persoane de orientare homosexual? se apropie de spovad?, cer sfaturi unui preot, Biserica le ajut?, dar sacramentul c?s?toriei este altceva”.
[N.B. Traducere de lucru.]
