杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
10 martie 2021 – Vatican News. Directorul editorial Vatican News, jurnalistul Andrea Tornielli, a publicat un amplu editorial în care eviden?iaz? importan?a recentei c?l?torii apostolice a papei Francisc în Irak (5-8 martie 2021). Chestiunea religioas?, adorarea lui Dumnezeu ?i iubirea aproapelui, noteaz? editorialistul, nu pot fi separate de angajamentul concret în favoarea drept??ii ?i a p?cii.

V? oferim aici, în traducerea noastr? de lucru, ample paragrafe din editorialul lui Andrea Tornielli:

Exist? un fir ro?u care leag? trei interven?ii importante ale papei Francisc cu privire la dialogul interreligios ?i, în particular, dialogul cu islamul. Este un magisteriu care arat? o ”road map” cu trei puncte de referin?? fundamentale: rolul religiei în societ??ile noastre, criteriul adev?ratei religiozit??i ?i calea concret? pentru a merge ca fra?i ?i a construi pacea. Le g?sim în discursurile pe care Episcopul Romei le-a ?inut în Azerbaidjan în 2016, în Egipt în 2017 ?i acum, în decursul c?l?toriei sale istorice în Irak, la memorabila întâlnire din cetatea Ur a Caldeilor, cetatea lui Abraham.

Primul discurs avea ca interlocutori ?ii?ii azeri, dar ?i celelalte comunit??i religioase din Azerbaidjan; al doilea era adresat în principal musulmanilor sunni?i egipteni ?i, în fine, al treilea se adresa unui auditoriu interreligios mai amplu, chiar dac? majoritar musulman, care cuprinde atât cre?tinii cât ?i reprezentan?ii vechilor religii mesopotamiene. Ceea ce propune ?i realizeaz? papa Francisc constituie o abordare care nu uit? de diferen?e ?i identit??i pentru a reduce totul pe acela?i plan. Este, în schimb, o chemare la a fi credincio?i propriei identit??i religioase pentru a respinge orice instrumentalizare a religiei în alimentarea urii, dezbin?rii, terorismului, discrimin?rii ?i, în acela?i timp, pentru a da m?rturie în societ??ile din ce în ce mai secularizate c? avem nevoie de Dumnezeu.

La Baku, în fa?a ?eicului musulmanilor din Caucaz ?i a reprezentan?ilor celorlalte comunit??i religioase ale ??rii, papa Francisc a amintit ”marea îndatorire” a religiilor, aceea de ”a înso?i oamenii în c?utare unui sens al vie?ii, ajutându-i s? în?eleag? c? limitatele capacit??i ale fiin?ei umane ?i bunurile acestei lumi nu trebuie s? devin? un absolut”.

La Cairo, intervenind la Conferin?a interna?ional? pentru pace promovat? de marele imam Al Tayyeb, al Universit??ii Al Azhar, papa a spus c? Muntele Sinai ”ne aminte?te mai întâi de toate c? autentica alian?? de pe p?mânt nu poate s? fac? abstrac?ie de cer, c? umanitatea nu poate s?-?i propun? s? se întâlneasc? în pace excluzându-L pe Dumnezeu de la orizont ?i nici nu poate s? urce pe munte pentru a-L lua în st?pânire pe Dumnezeu”. Un mesaj de mare actualitate în fa?a a ceea ce papa nume?te ”un paradox periculos”, ?i anume, pe de o parte, tendin?a de a restrânge religia numai la sfera privat? ”f?r? a o recunoa?te ca dimensiune constitutiv? a fiin?ei umane ?i a societ??ii”, iar pe de alta, confuzia inoportun? dintre sfera religioas? ?i sfera politic?.

La Ur, sâmb?t?, 6 martie a.c., papa Francisc a amintit c? dac? omul ”îl exclude pe Dumnezeu, sfâr?e?te prin a adora lucrurile p?mânte?ti”, invitând la a ridica ochii spre Cer ?i definind drept ”adev?rat? religiozitate” cea care îl ador? pe Dumnezeu ?i îl iube?te pe aproapele.

La Cairo, papa a explicat c? responsabilii religiilor sunt chema?i ”s? dema?te violen?a care se îmbrac? într-o presupus? sacralitate, bazându-se pe absolutizarea egoismului în loc s? aib? la baz? deschiderea spre Absolut” ?i ”s? denun?e înc?lc?rile demnit??ii umane ?i a drepturilor omului, s? aduc? la lumin? tentativele de a justifica orice form? de ur? în numele religiei ?i s? le condamne ca o falsificare idolatric? a lui Dumnezeu”.

La Baku, pontiful a eviden?ia ca îndatorire a religiilor aceea de a ajuta ”la a discerne binele ?i a-l pune în practic? prin fapte, prin rug?ciune ?i prin efortul muncii interioare, sunt chemate s? edifice cultura întâlnirii ?i a p?cii, f?cut? din r?bdare, în?elegere, pa?i m?run?i ?i concre?i”. Într-un timp de conflicte, amintea Succesorul lui Petru în Azerbaidjan, religiile trebuie s? fie ”auror? de pace, semin?e de rena?tere printre devast?rile de moarte, ecouri de dialog care r?sun? f?r? contenire, c?i de întâlnire ?i de reconciliere pentru a ajunge chiar ?i acolo unde tentativele medierilor oficiale par s? nu genereze efecte”. În Egipt a explicat c? ”nicio incitare violent? nu va garanta pacea” ?i c? ”pentru a preveni conflictele ?i a edifica pacea este fundamental a lucra pentru a îndep?rta situa?iile de s?r?cie ?i de exploatare, unde extremismul prinde r?d?cini mai u?or”. Cuvinte care au r?sunat ?i în discursul de la Ur: ”Nu va fi pace f?r? împ?r?irea cu cel?lalt ?i f?r? primirea celuilalt, f?r? o dreptate care s? asigure echitate ?i promovarea tuturor, începând de la cei mai slabi. Nu va fi pace f?r? popoare care î?i întind mâna spre alte popoare”.

În cele trei interven?ii papale, a?adar, este ar?tat rolul pe care îl are ast?zi religiozitatea, într-o lume în care predomin? consumismul ?i respingerea sacrului ?i unde exist? tendin?a de a restrânge credin?a la sfera privat?. Dar, explic? mai departe Francisc, este nevoie de o religiozitate autentic?, una care s? nu separe niciodat? adorarea lui Dumnezeu de iubirea fa?? de fra?i ?i surori. În fine, papa arat? un mod prin care religiile pot contribui la binele societ??ilor noastre, reclamând necesitatea unei angaj?ri pentru cauza p?cii ?i pentru a r?spunde la problemele ?i necesit??ile concrete ale celor din urm?, ale s?racilor ?i ale celor lipsi?i de ap?rare. Este propunerea de a merge unii al?turi de al?ii, ”to?i fra?i”, pentru a fi concret artizani de pace ?i dreptate, dincolo de diferen?e ?i respectând respectivele identit??i. Un exemplu pentru aceast? cale a fost citat de papa Francisc amintind ajutorul acordat de tinerii musulmani fra?ilor lor cre?tini în ap?rarea bisericilor din Bagdad. Un alt exemplu a fost oferit la Ur de m?rturia doamnei Rafah Hussein Baher, irakian? de religie sabean? (mandeism), care a amintit jertfa lui Najay, b?rbat de aceea?i religie ca ea din Basrah, care ?i-a pierdut via?a pentru a salva via?a vecinului s?u musulman.