Papa Francisc ?n Irak. Conferin?a de pres?: Simt din nou c? tr?iesc, dar 84 de ani nu vin singuri
Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
8 martie 2021 – Vatican News. Papa Francisc s-a întors luni, 8 martie 2021, la Roma dup? o a?teptat? ?i deloc u?oar? c?l?torie apostolic? de trei zile în Irak. La obi?nuita conferin?? de pres? cu jurnali?tii acredita?i pentru c?l?toria de întoarcere cu avionul de la Bagdad la Roma, papa a r?spuns liber la mai multe întreb?ri ?i a împ?rt??it primele impresii.
”Tu e?ti om, un fiul al Dumnezeu, un frate al meu, punct”
Prima întrebare s-a referit la întâlnirea cu liderul religios irakian Al-Sistani ?i la posibilitatea de a se ajunge la o ”Declara?ie asupra fraternit??ii umane” cu musulmanii ?ii?i, dup? cum s-a f?cut la Abu Dhabi în 2019 cu liderul musulmanilor sunni?i, imamul Al-Tayeb. ”Documentul de la Abu Dhabi”, a r?spuns pontiful, ”a fost un prim pas” în aceast? direc?ie. ”Putem spune c? acesta ar fi al doilea ?i vor mai fi ?i al?ii. Important? este calea fraternit??ii”. ”Ayatolahul Al-Sistani are o fraz? pe care”, a subliniat papa, ”încerc s? o amintesc bine: oamenii sunt ori fra?i prin religie ori egali prin crea?ie. În fraternitate este egalitatea, dar sub egalitate nu putem merge. Cred c? este ?i o cale cultural?”. ”Acest lucru este foarte important, fraternitatea uman?, ca oameni, cu to?ii fra?i, ?i trebuie s? mergem înainte cu celelalte religii. Conciliul Vatican II a f?cut un mare pas în aceast? privin??, dar ?i institu?iile de mai târziu, precum Consiliul pentru unitatea cre?tinilor ?i Consiliul pentru dialogul interreligios. Tu e?ti om, e?ti un fiu al lui Dumnezeu ?i e?ti fratele meu, punct! Aceasta ar fi indica?ia cea mai mare ?i, de multe ori, trebuie s? risc?m pentru a face pasul acesta”.
Vizita în Irak, un mesaj pentru Iran?
În acela?i cadru, un jurnalist a întrebat dac? întâlnirea cu Al-Sistani reprezint? un mesaj transmis, în acela?i timp, liderilor religio?i din Iran. ”Cred c? a fost un mesaj universal”, a r?spuns pontiful. ”Am sim?it datoria de a face acest pelerinaj de credin?? ?i peniten?? ?i de a merge s? vizitez un om mare, un în?elept, un om al lui Dumnezeu: numai ascultându-l se simte acest lucru. Vorbind de mesaje”, a reluat papa, ”a? spune c? este un mesaj pentru to?i. El este o persoan? care are în?elepciune, dar ?i pruden??. Îmi spunea: ”Eu de zece ani nu primesc oameni care vin s? m? viziteze cu alte scopuri, politice sau culturale, ci numai în scopuri religioase”. El a fost foarte respectuos, foarte respectuos la întâlnire. Eu m-am sim?it onorat. La momentul salutului, el niciodat? nu se ridic? în picioare. [Acum] S-a ridicat s? m? salute, de dou? ori. Un om umil ?i în?elept. Aceast? întâlnire a f?cut bine sufletului meu. Este o lumin?. Astfel de oameni în?elep?i exist? pretutindeni, pentru c? în?elepciunea lui Dumnezeu s-a r?spândit în lumea întreag?. La fel este cu sfin?ii, care nu sunt doar cei de pe altare. La fel este în toate zilele, cei pe care eu îi numesc sfin?ii de la u?a de-al?turi, b?rba?i ?i femei care î?i tr?iesc credin?a, oricare ar fi aceasta, cu coeren??, care tr?iesc valorile umane cu coeren??, fraternitatea cu coeren??. Cred c? ar trebui s?-i descoperim pe ace?ti oameni, s?-i scoatem în eviden??, pentru c? exist? multe exemple. Exist? ?i multe scandaluri în Biseric?, multe, iar acest lucru nu ajut?, dar trebuie s?-i facem v?zu?i pe oamenii care caut? calea fraternit??ii, sfin?ii de la u?a de-al?turi ?i vom g?si cu siguran?? oameni din familia noastr?, vreun bunic sau vreo bunic?”.
”De necrezut, cruzimea noastr? uman?”
Un alt jurnalist l-a întrebat ce impresie a avut când a survolat cu elicopterul ruinele ora?ului Mosul ?i când s-a rugat lâng? o biseric? distrus?. ”M-am oprit în fa?a bisericii distruse ?i nu aveam cuvinte”, a m?rturisit pontiful. ”De necrezut, de necrezut... Nu numai biserica aceea, dar ?i alte biserici, chiar ?i o moschee distrus?. Se vede c? nu era de acord cu ace?ti oameni. De necrezut, cruzimea noastr? uman?! În acest moment, nu vreau s? spun cuvântul, dar se începe din nou. S? ne uit?m în Africa. Cu experien?a noastr? din Mosul, cu aceste biserici distruse ?i toate celelalte, se creeaz? du?m?nie, r?zboiul, se reîncepe cu a?a-numitul Stat Islamic. Este un lucru oribil, foarte urât. Când eram în biseric?, mi-a venit în minte o întrebare: dar cine vinde arme acestor distrug?tori? Pentru c? nu-?i fac armele acas?. Da, poate vreun dispozitiv explozibil îl fac. Dar cine vinde armele? Cine este responsabil? Cel pu?in, a? cere sinceritate de la cei care vând arme [?i s? spun?]: Da, noi vindem armele. Ei nu recunosc acest lucru. Este foarte urât”.
Iertarea, cuvântul de la Qaraqosh
Vorbind despre ce a întâlnit la Qaraqosh, papa a m?rturisit: ”Nu-mi imaginam ruinele din Mosul, chiar nu mi le imaginam... Da, voi fi v?zut multe lucruri, am citit o carte, dar când e?ti acolo te atinge, este mi?c?tor. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult este m?rturia unei mame din Qaraqosh. Au prezentat m?rturii un preot care cunoa?te cu adev?rat s?r?cia, slujirea, poc?in?a, ?i o femeie care la primele bombardamente ale ISIS ?i-a pierdut fiul. Ea a spus un cuvânt: iertare. Am r?mas adânc mi?cat. O mam? care spune: eu iert ?i cer iertare pentru ei. Faptul mi-a adus aminte de un sat din Columbia, la întâlnirea din Villavicencio, unde multe persoane, mai ales femei, mame ?i so?ii ne-au spus experien?a asasin?rii fiilor sau a so?ilor. Spuneau: eu iert, eu iert... Noi am pierdut acest cuvânt, ?tim s? insult?m mult, ?tim s? condamn?m mult, eu cel dintâi. Dar s? iert?m, s? iert?m du?manii... Asta înseamn? Evanghelia pur?. Acest lucru m-a impresionat la Qaraqosh”.
Suferin?ele cre?tinilor irakieni, ?i nu numai ale lor
O întrebare a atras aten?ia asupra provoc?rilor pe care cre?tinii irakieni, sub amenin?area violen?ei islamiste, le înfrunt? zi de zi, ani la rând. ”Via?a cre?tinilor este chinuit?”, a admis papa Francisc, ”dar nu numai via?a cre?tinilor. Am vorbit ?i despre yazidi. Nu ?tiu de ce, dar mi-a dat o t?rie foarte mare. Exist? problema migra?iei. Ieri [duminic?, 7 martie – n.r.], în timp ce m? întorceam cu ma?ina de la Qaraqosh la Erbil, vedeam mult? lume, mul?i tineri. Media de vârst? este foarte joas? acolo. Cineva îmi punea întrebarea: dar care este viitorul acestor tineri, unde vor merge, c?ci mul?i vor trebui s? plece din ?ar?. Înainte de a pleca vineri la drum, au venit s? m? salute [în Casa ”Sf. Marta” – n.r.] doisprezece refugia?i irakieni. Unul dintre ei avea o protez? la picior pentru c?, în fug?, a c?zut sub un camion ?i a avut un accident. Migra?ia este un drept dublu: dreptul de a nu emigra ?i dreptul de a emigra. Ace?ti oameni nu au niciunul din cele dou? drepturi pentru c? nu pot s? nu emigreze ?i nu ?tiu cum s? fac?. ?i nu pot s? emigreze pentru c? lumea înc? nu a luat la cuno?tin?? c? migra?ia este un drept al omului. (...) Migra?ia este tr?it? ca o invazie. Ieri, dup? Liturghie, am vrut s?-l primesc, pentru c? el a cerut-o, pe tat?l lui Alan Kurdi, acest copil, care a devenit un simbol ?i de aceea am f?cut cadou o sculptur? cu el pentru FAO. Este un simbol care merge dincolo de un copil mort în migra?ie, un simbol al unor civiliza?iilor care mor, care nu pot supravie?ui, un simbol al umanit??ii. Sunt necesare urgent m?suri pentru ca lumea s? aib? de munc? în propriile ??ri ?i s? nu fie constrâns? s? emigreze”. Pontiful a mul?umit aici ??rilor care primesc migran?ii, în special Libanului ?i Iordaniei care au oferit refugiu pentru milioane de persoane din regiune.
”Femeile duc mai departe istoria omenirii”
În Ziua interna?ional? a femeii, o întrebare s-a referit la faptul c? papa a avut deseori cuvinte de sus?inere fa?? de femei. În multe ??ri, îns?, condi?ia femeii este vulnerabil?, iar o femeie musulman?, de exemplu, nu se poate c?s?tori cu un cre?tin f?r? s? fie îndep?rtat? de familie sau chiar mai r?u. ”Femeile sunt mai curajoase decât b?rba?ii, a?a a fost dintotdeauna”, a r?spuns papa. ”Dar femeia este umilit? ?i ast?zi. S? lu?m o situa?ie extrem?: una dintre voi mi-a ar?tat lista cu pre?ul femeilor [stabilit? de ISIS pentru cump?rarea femeilor cre?tine ?i yazidi – n.r.]. Nu puteam s? cred! Dac? o femeie este nu ?tiu cum, de nu ?tiu ce vârst?, atunci cost? atât... Femeile sunt vândute, sunt reduse în sclavie”. Pe de alt? parte, papa a dat exemple cu traficul de femei care se practic? chiar la Roma, în ??rile europene, ?i cu mutil?rile de pe trupul femeii pe continentul african. ”Femeile sunt înc? în sclavie ?i trebuie s? lupt?m, s? lupt?m pentru demnitatea femeilor. Ele sunt cele care duc mai departe istoria. Nu este o exagerare: femeile duc mai departe istoria. Nu este un compliment de ziua femeii”.
O vizit? în Argentina?
Un jurnalist a remarcat c? în curând se împlinesc opt ani de pontificat ?i l-a întrebat dac? se va mai întoarce în Argentina. ”Când merg în Argentina sau de ce nu merg, eu”, a spus papa, ”r?spund întotdeauna în mod ironic: am fost 76 de ani în Argentina, e suficient, nu?”. Papa a dezv?luit c? era programat? o c?l?torie apostolic? în Argentina pentru 2017, la sfâr?itul lunii noiembrie, dar a fost anulat? din motive electorale în ??rile cuprinse în agend?. ”Spun aceste lucruri”, a ad?ugat papa, ”ca s? nu se fac? specula?ii cu privire la o patriofobie, dar când va exista oportunitatea, se va putea face, pentru c? este vorba de Argentina, Uruguay ?i sudul Braziliei”.
Alte c?l?torii? Urm?toarea, la Budapesta
Pe de alt? parte, a m?rturisit papa, ”nu ?tiu dac? se vor realiza sau nu c?l?toriile. V? m?rturisesc doar c? în aceast? c?l?torie m-am sim?it mult mai obosit decât în celelalte. Cei 84 de ani nu vin singuri, este o consecin??... dar, vom vedea”. ”Acum va trebui s? merg în Ungaria, la Sfânta Liturghie final? a Congresului Euharistic interna?ional. Nu este o vizit? f?cut? ??rii, ci numai pentru Liturghie. Dar Budapesta este la dou? ore cu ma?ina de Bratislava, de ce s? nu facem atunci o vizit? ?i în Slovacia? Acesta este felul în care prind form? lucrurile”. În acela?i sens, papa a dezv?luit c? patriarhul maronit al Libanului, Bechara Rai, i-a adresat rug?mintea ca în contextul c?l?toriei în Irak ”s? fac? un popas” la Beirut, dar, a spus pontiful, ”mi s-a p?rut prea pu?in. O firimitur? în fa?a unei probleme, a unei ??ri întregi care sufer?. I-am trimis o scrisoare ?i i-am promis c? voi face o c?l?torie. Dar Libanul în acest moment este în criz?, dar - nu vreau s? ofensez – e într-o criz? de via??”. ”Nu m-am gândit la o c?l?torie în Siria, pentru c? nu mi-a venit inspira?ia. Dar sunt foarte aproape de iubita ?i martirizata Sirie”, a remarcat papa, men?ionând veghea de rug?ciune pe care a organizat-o în septembrie 2013, în Pia?a San Pietro, pentru a cere oprirea bombardamentelor iminente ?i darul p?cii. ”Port Siria în inima mea”, a reluat papa, ”dar nu mi-a venit în gând s? fac o c?l?torie”.
Pandemia? Ca o închisoare, dar trebuie s? urm?m normele sanitare
În fine, papa a r?spuns la o întrebare privind felul în care se raporteaz? la restric?iile pandemiei, în special la lipsa rela?iei fa?? în fa?? cu pelerinii ?i credincio?ii. ”M? simt altfel când sunt departe de oameni la audien?e”, a spus papa, ”A? vrea s? începem cât mai curând audien?ele generale. Sper?m s? existe condi?iile, iar în aceast? privin??, eu urmez normele autorit??ilor”. ”Dup? lunile de închisoare – m? sim?eam într-adev?r un pic întemni?at – aceast? c?l?torie a fost pentru mine ca o nou? via??. Simt din nou c? tr?iesc pentru c? înseamn? a atinge Biserica, a atinge sfântul popor al lui Dumnezeu, a atinge toate popoarele”.
