杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – A. M?rtina?
4 octombrie 2020 – Vatican News. Care sunt marile idealuri ?i c?ile de parcurs în mod concret pentru cei care doresc s? construiasc? o lume mai dreapt? ?i mai fratern? în contextul propriilor rela?ii zilnice, în sfera social?, în politic?, în cadrul institu?iilor?

Aceasta este întrebarea la care dore?te s? r?spund? în principal "Fratelli tutti" (Cu to?ii fra?i), pe  care papa Francisc o define?te o "Enciclic? social?" (6) care se inspir? în titlu din "Admonitiones", una din scrierile prin care sfântul Francisc din Assisi se adresa "tuturor fra?ilor ?i surorilor pentru a le propune o form? de via?? conform? e Evangheliei" (1).

Enciclica î?i propune s? promoveze o aspira?ie mondial? la fraternitate ?i prietenie social?. Pe fundal exist? pandemia de Covid-19 care – spune papa Francisc – "?i-a f?cut apari?ia pe nea?teptate în timp ce scriam aceast? scrisoare". Îns?, urgen?a sanitar? global? a demonstrate c? "nimeni nu se salveaz? de unul singur" ?i c? a sosit într-adev?r momentul "de a visa ca o singur? umanitate" în care suntem "cu to?ii fra?i" (7-8).

În primul din cele opt capitole ale enciclicei, intitulat "Umbrele unei lumi închise", documentul se opre?te asupra numeroaselor distorsiuni ale lumii contemporane: manipularea ?i deformarea conceptelor precum democra?ia, libertatea, dreptatea; egoismul ?i dezinteresul fa?? de binele comun; prevalen?a unei logici de pia?? fondat? pe profit ?i cultura debaras?rii; ?omajul, rasismul, s?r?cia, inegalitatea în privin?a drepturilor ?i abera?iile sale precum sclavia, traficul de persoane, femeile supuse sclaviei sexuale ?i apoi for?ate s? avorteze, traficul de organe (10-24).

Sunt probleme globale care necesit? ac?iuni globale, subliniaz? papa Francisc, exprimându-se totodat? împotriva unei "culturi a zidurilor" care favorizeaz? proliferarea grup?rilor de tip mafiot, alimentate de fric? ?i singur?tate (27-28).

Ca r?spuns la atâtea umbre, scrisoarea enciclic? propune exemplul luminos al bunului samaritean, c?ruia îi este dedicat cel de-al doilea capitol, intitulat "Un str?in pe cale". În acest capitol, pontiful subliniaz? c?, într-o societate bolnav? care întoarce spatele suferin?ei ?i care este "analfabet?" în privin?a grijii fa?? de cei slabi ?i fragili (64-65), suntem chema?i cu to?ii s? devenim aproapele celuilalt (81), dep??ind prejudec??ile ?i interesele personale.

De fapt, avem responsabilitatea comun? de a edifica o societate în m?sur? s? includ?, s? integreze ?i s? aduc? alinare celor care sufer? (77). Iubirea construie?te pun?i ?i "noi suntem f?cu?i pentru a iubi" (88), adaug? pontiful, îndemnându-i îndeosebi pe cre?tini s?-l recunoasc? pe Cristos în chipul fiec?rei persoane excluse (85). Principiul capacit??ii de a iubi, potrivit unei "dimensiuni universale" (83), este reluat ?i în cel de-al treilea capitol, intitulat "A gândi ?i a genera o lume deschis?", în care papa Francisc ne îndeamn? "s? ie?im din noi în?ine" pentru a afla în al?ii o "cre?tere a fiin?ei" (88), deschizându-ne fa?? de aproapele potrivit dinamismului carit??ii care ne face s? tindem spre "comuniunea universal?" (95). Sensul solidarit??ii ?i al fraternit??ii iau na?tere în familii, care trebuie tutelate ?i respectate în "misiunea lor educativ? primar? ?i indispensabil?" (114).

Dreptul de a tr?i în mod demn nu poate fi negat nim?nui, eviden?iaz? de asemenea pontiful ?i, dat fiind c? drepturile nu cunosc frontiere, nimeni nu poate r?mâne exclus, indiferent de locul unde care s-a n?scut (121). În aceast? optic?, pontiful îndeamn? la o reflec?ie asupra "unei etici a rela?iilor interna?ionale" (126) pentru c? fiecare ?ar? este ?i a celui str?in, iar bunurile unui teritoriu nu pot fi negate celor care au nevoie ?i care provin dintr-un alt loc.

Dreptul natural la proprietatea privat? va fi a?adar secundar principiului destin?rii universale a bunurilor create (120). Enciclica subliniaz? de asemenea chestiunea datoriei externe: f?r? a aduce atingere principiului conform c?ruia acesta trebuie pl?tit, se sper? totodat? ca achitarea datoriilor s? nu compromit? cre?terea ?i subzisten?a ??rilor mai s?race (126).

Temei migra?iei îi este dedicat? o parte din al doilea capitol ?i capitolul al patrulea în întregime, capitol intitulat "O inim? deschis? lumii întregi", care reflect? asupra situa?iei migran?ilor. Cu "vie?ile sfâ?iate" (37), fugind din cauza r?zboaielor, a persecu?iilor, a calamit??ilor naturale, exploata?i de trafican?i f?r? scrupule, desp?r?i?i de comunit??ile lor de origine, migran?ii trebuie primi?i, proteja?i, promova?i ?i integra?i. În ??rile de destina?ie, echilibrul potrivit va fi cel dintre protec?ia drepturilor cet??enilor ?i garantarea primirii ?i asisten?ei migran?ilor (38-40). Papa indic? câteva "r?spunsuri indispensabile", în special în privin?a acelora care fug din cauza unei "crize umanitare grave": o cre?tere a num?rului vizelor ?i simplificarea procedurii de acordare a acestora; deschiderea unor coridoare umanitare; asigurarea locuin?elor, a securit??ii ?i a serviciilor esen?iale; oferirea oportunit??ilor privind locurile de munc? ?i formarea; încurajarea reunific?rii familiilor; protejarea minorilor; garantarea libert??ii religioase. Ceea ce este necesar mai presus de toate – se cite?te în document –  este o guvernare global? în privin?a migra?iei care s? lanseze proiecte pe termen lung ?i care s? dep??easc? situa?iile de urgen?? individuale, în numele unei dezvolt?ri solidare a tuturor popoarelor (129-132).

Tema celui de-al cincilea capitol este "Cea mai bun? politic?", care reprezint? una dintre cele mai pre?ioase forme de caritate deoarece se pune în slujba binelui comun (180) ?i cunoa?te importan?a poporului în?eles ca o categorie deschis?, disponibil? în privin?a confrunt?rii ?i a dialogului  (160). Acesta este popularismul indicat de papa Francisc ?i care este total diferit de acel "populism" care ignor? legitimitatea no?iunii de "popor" ?i care urm?re?te atragerea consensului pentru a-l exploata în propriul interes (159).  Cea mai bun? politic? este, de asemenea, politica care protejeaz? munca, o "dimensiune indispensabil? a vie?ii sociale" ?i care caut? s? se asigure c? toate persoanele  au posibilitatea de a-?i dezvolta abilit??ile (162). Adev?rata strategie anti-s?r?cie, se afirm? în scrisoarea enciclic?, nu urm?re?te doar limitarea num?rului celor s?raci, ci mai degrab? promovarea lor într-o optic? a solidarit??ii ?i a subsidiarit??ii (187).

Mai mult, sarcina politicii este de a g?si o solu?ie la tot ceea ce atenteaz? la drepturile fundamentale ale omului, precum excluziunea social?; traficul de organe ?i ?esuturi; traficul de arme ?i de droguri; exploatare sexual?; munca for?at?; terorismul ?i criminalitatea organizat?. Papa Francisc lanseaz? un intens apel la eliminarea definitiv? a traficului, definit o "ru?ine pentru omenire" ?i a foamei, deoarece aceasta este "criminal?”, hrana fiind "un drept inalienabil" (188-189).

Este necesar? o politica centrat? pe demnitatea uman?, care nu este supus? logicii financiare deoarece, de una singur?, pia?a financiar? nu este în m?sur? s? rezolve totul, dup? cum au demonstrat "masacrele" cauzate de specula?iile financiare (168). Prin urmare, mi?c?rile populare dobândesc o importan?? deosebit?. Adev?rate "torente de energie moral?", acestea trebuie s? fie implicate în societate, într-un mod coordonat. În acest fel –  explic? papa Francisc –  va fi posibil? trecerea de la o politic? orientat? "spre" cei s?raci la o politic? "cu cei s?raci" ?i a celor s?raci (169).

O alt? speran?? exprimat? în enciclica "Fratelli tutti" (Cu to?ii fra?i) se refer? la reforma ONU: în fa?a predominan?ei dimensiunii economice, sarcina Na?iunilor Unite va fi de a da substan?? conceptului de "familie a na?iunilor", lucrând pentru binele comun, pentru eradicarea s?r?ciei ?i protec?ia drepturilor omului. Recurgând neobosit la "negociere, bune rela?ii ?i solu?ionarea conflictelor", ONU trebuie s? promoveze for?a legii asupra dreptului de folosire a for?ei – afirm? documentul pontifical (173-175).

În cadrul celui de-al ?aselea capitol, intitulat "Dialog ?i prietenie social?", se eviden?iaz? conceptul de via?? ca "art? a întâlnirii" cu toat? lumea, chiar ?i cu periferiile lumii ?i cu popula?iile indigene, deoarece "de la to?i se poate înv??a ceva ?i nimeni nu este inutil"(215).

Papa Francisc face de asemenea apel la "miracolul bun?t??ii", la acea atitudine care trebuie recuperat? deoarece reprezint? "o stea în întuneric" ?i  o "eliberare de cruzime, anxietate ?i de graba distrat?" care predomin? în vremurile contemporane (222-224).

Pe de alt? parte, capitolul al ?aptelea, intitulat "C?ile unei noi întâlniri", propune o reflec?ie asupra valorii ?i promov?rii p?cii, Sfântul P?rinte subliniind c? pacea este "proactiv?" ?i urm?re?te formarea unei societ??i bazat? pe slujirea celorlal?i, pe reconciliere ?i pe dezvoltarea reciproc?. Pacea este o art? a c?rei împlinire necesit? implicarea activ? ?i continu? a tuturor (227-232).

De pace este legat? iertarea: trebuie s?-i iubim pe to?i, f?r? excep?ie – se cite?te în scrisoarea enciclic? – îns? a iubi un opresor înseamn? a-l ajuta s? se schimbe ?i a nu-i permite s? continue s?-?i asupreasc? aproapele (241-242). Iertarea nu înseamn? impunitate, ci dreptate ?i memorie, pentru c? a ierta nu înseamn? a uita, ci a renun?a la for?a distructiv? a r?ului ?i a r?zbun?rii. Nu uita?i niciodat? "ororile" precum Shoah-ul, bombardamentele atomice de la Hiroshima ?i Nagasaki, persecu?iile ?i masacrele etnice –  îndeamn? papa Francisc. Acestea trebuie amintite întotdeauna, în mod repetat, pentru a nu ne anestezia ?i pentru a men?ine vie flac?ra con?tiin?ei colective. ?i, de asemenea, este important s? ne amintim de evenimentele aduc?toare de bine (246-252).

O parte din capitolul a ?aptelea este dedicat? reflec?iei asupra r?zboiului, ce reprezint? "o amenin?are constant?" ?i "negarea tuturor drepturilor", fiind totodat?  un "e?ec al politicii ?i al umanit??ii" ?i "o abdicare ru?inoas? în fa?a for?elor r?ului". Mai mult, din cauza armelor nucleare, chimice ?i biologice care lovesc mul?i civili nevinova?i, în prezent nu ne mai putem gândi, ca în trecut, la un posibil r?zboi just, ci trebuie s? afirm?m cu t?rie respingerea r?zboiului.  Eliminarea total? a armelor nucleare este "un imperativ moral ?i umanitar", pontiful sugerând ca banii destina?ii înarm?rii s? fie folosi?i pentru instituirea unui fond mondial pentru eliminarea foamei (255-262).

De asemenea, Sfântul P?rinte se exprim? în mod clar împotriva pedepsei cu moartea, spunând c? aceasta este inadmisibil? ?i c? trebuie abolit? în întreaga lume. Cel care comite delictul de omucidere nu î?i pierde demnitatea personal? – scrie papa Francisc, explicând c? Dumnezeu este garantul s?u (263-269). În acela?i timp, se reafirm? nevoia de a respecta "sacralitatea vie?ii” (283) acolo unde ast?zi "anumite p?r?i ale umanit??ii par s? fie sacrificabile", precum pruncii nen?scu?i, cei s?raci, persoanele cu dizabilit??i, persoanele vârstnice (18).

În cel de-al optulea ?i ultimul capitol, pontiful se opre?te asupra "Religiilor în slujba fraternit??ii în lume" ?i reitereaz? faptul c? religia nu este cauza terorismului, ci a interpret?rilor incorecte ale textelor religioase, precum ?i a politicile care cauzeaz? foame, s?r?cie, nedreptate, opresiune (282-283).

Prin urmare, este posibil? o cale a p?cii între religii; pentru aceasta, este necesar s? se garanteze libertatea religioas?, un drept fundamental uman pentru to?i credincio?ii (279). În special, enciclica face o reflec?ie asupra rolului Bisericii: nu î?i reduce misiunea la sectorul privat ?i, de?i nu se implic? în politic?, nu renun?? la dimensiunea politic? a existen?ei, la aten?ia asupra binelui comun ?i la preocuparea privind dezvoltarea uman? integral?, conform principiilor evanghelice (276-278).

La final, papa Francisc citeaz? "Document despre fraternitatea uman? pentru pacea mondial? ?i convie?uirea comun?", pe care l-a semnat la 4 februarie 2019, la Abu Dhabi, împreun? cu imamul de Al-Azhar,  Ahmad Al-Tayyib.  Referindu-se la aceast? etap? a dialog interreligios, pontiful reia apelul ca, în numele fraternit??ii umane, dialogul s? fie adoptat ca o cale, colaborarea comun? ca o conduit? ?i cunoa?terea reciproc? ca metod? ?i criteriu (285).