杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – A. Danc?
7 octombrie 2019 – Vatican News. Au început ast?zi, în prezen?a papei Francisc, lucr?rile adun?rii speciale a Sinodului episcopilor dedicat? Amazoniei, care se va încheia pe 27 octombrie a.c., având ca tem? general? ”Amazonia. Noi drumuri pentru Biseric? ?i pentru o ecologie integral?”.

Un Sinod cu ”impact zero” asupra mediului

Prima din cele dou? congrega?ii generale ale zilei sau reuniuni în plen ale adun?rii sinodale a început la ora 9.00, în Aula Nou? a Sinodului din Cetatea Vaticanului. Dup? rug?ciune ini?ial?, au urmat interven?iile cardinalilor Claudio Hummes, raportorul general al acestei adun?ri speciale, ?i Lorenzo Baldisseri, secretarul general al Sinodului episcopilor. Cardinalul Baldisseri a spus, printre altele, c? se dore?te ca aceast? adunare sinodal? s? lase un ”impact zero” asupra mediului, atât prin selec?ionarea atent? a materialelor auxiliare (pahare de plastic, pixuri, gen?i, hârtie, etc), cât ?i printr-o ini?iativ? financiar? de sus?inere a împ?duririi unei suprafe?e de 50 de ha în regiunea Amazoniei, pentru a compensa emisiile de bioxid de carbon (572.809 kg de CO2, din care 438.373 kg pentru c?l?toriile cu avionul ?i 134.435 kg pentru celelalte activit??i) generate de consumul de energie, ap?, amenajare, mobilitatea participan?ilor, gunoiul menajer ?i alte materiale promo?ionale.

Papa Francisc: un Sinod pastoral, cultural, social ?i ecologic

În cuvântul s?u de salut, papa Francisc a subliniat, cu un discurs liber în spaniol?, cele patru dimensiuni ale adun?rii speciale dedicat? Amazoniei: pastoral?, cultural?, social? ?i ecologic?. 
Papa Francisc: «Cea dintâi, dimensiunea pastoral?, este cea esen?ial?, cea care cuprinde totul. Ne apropiem cu o inim? cre?tin? ?i privim realitatea amazonian? cu ochii unui discipol pentru a o în?elege ?i a o interpreta cu ochii unui discipol. Pentru c? nu exist? hermeneutici neutre, aseptice. Exist? întotdeauna condi?ion?ri pentru o op?iune prealabil?. Op?iunea noastr? prealabil? este cea de discipoli, ?i în acela?i timp, de misionari, pentru c? iubirea pe care Duhul Sfânt a rev?rsat-o în noi ne împinge s?-L vestim pe Isus Cristos, o vestire pe care, o ?tim cu to?ii, nu trebuie s? o confund?m cu prozelitismul. C?ut?m, a?adar, s? consider?m realitatea amazonian? cu aceast? inim? pastoral?, cu ochi de discipoli ?i misionari, pentru c? aceasta nu pericliteaz? activitatea de vestire a Domnului. În acela?i timp, c?ut?m s? ne apropiem de popoarele amazoniene în vârful picioarelor, respectându-le istoria, culturile, stilul unei vie?i bune – în sensul etimologic al cuvântului, nu în sensul social pe care de multe ori i-l atribuim – pentru c? popoarele posed? o entitate proprie, toate popoarele, posed? o în?elepciune proprie, o con?tiin?? de sine; popoarele au o sim?ire, o manier? de a vedea realitatea, o istorie, o hermeneutic? ?i au tendin?a de a fi protagoni?ti ai propriei istorii cu aceste realit??i, cu aceste calit??i. C?ut?m s? ne apropiem r?mânând departe de coloniz?rile ideologice care distrug sau reduc sensibilitatea popoarelor.»

Ideologiile distrug identitatea popoarelor

Ideologiile, de altfel, a reluat papa Francisc, nu au lipsit nici în istoria Bisericii, înregistrând ”numeroase falimente pe care le regret?m ?i ast?zi”. Nu doar în secolele care au trecut de mult, dar ?i în timpurile recente. Papa a vorbit, în acest sens, de sloganul ”civiliza?ie ?i barbarie”, vehiculat în patria sa, Argentina, în anii ’80, l?sând de în?eles c? civiliza?ia ajunge din alt? parte la popoarele indigene. Papa ?i-a exprimat aici triste?ea pentru un comentariu nefericit despre persoanele care ieri au dus darurile la altar la Sf. Liturghie de deschidere a adun?rii speciale, întrebându-se, la urma urmei, ”ce diferen?? exist? între penele de pas?re purtate pe cap ?i tricornul folosit de unii oficiali din departamentele noastre?” Este important, de aceea, a renun?a la ”centralismul omogenizator” ?i la ”solu?ii pragmatice” prefabricate, pentru a ajunge la o viziune paradigmatic?.
Papa Francisc: «Nu ne-am adunat aici ca s? invent?m programe de dezvoltare social? sau de p?strare muzeal? a culturilor, nici activit??i pastorale cu acela?i stil necontemplativ prin care se continu? activit??ile de semnul opus: defri?are, uniformizare, exploatare. ?i acestea elaboreaz? programe care nu respect? poezia, realitatea popoarelor, care este suveran?. Trebuie s? ne ferim, totodat?, de mundanitate prin care s? cerem puncte de vedere sau schimb?ri în organizare. Mundanitatea se infiltreaz? întotdeauna ?i ne îndep?rteaz? de poezia popoarelor. Venim s? contempl?m, s? în?elegem, s? slujim popoarele. ?i o facem cu ajutorul unui drum sinodal, o facem într-un sinod.»

Sinodul, un drum parcurs cu Duhul Sfânt

O adunare sinodal?, a spus mai departe papa Francisc, nu înseamn? ”mese rotunde, conferin?e sau dezbateri succesive”; ”Sinodul nu este un parlament, nu este un parloar (locutorium), nici un spa?iu pentru a demonstra cine are mai mult? putere asupra mass-media ?i asupra re?elelor pentru a impune vreo idee sau vreun proiect”. O asemenea viziune ar reduce Biserica la o adunare ”congrega?ionalist?” sau ”senza?ionalist?” ?i ar fi atât de îndep?rtat? de ”sfânta maic? Biseric?” sau, cum îi pl?cea Sfântului Igna?iu s? spun?, de ”sfânta noastr? maic? Biseric? ierarhic?”. 
Papa Francisc: «Sinodul merge pe cale împreun? sub inspira?ia ?i c?l?uzirea Duhului Sfânt. Duhul Sfânt este protagonistul principal al Sinodului: v? rog, nu-l da?i afar? din camer?!»

Desigur, a recunoscut papa Francisc, a existat o munc? precedent? de consult?ri, dezbateri în cadrul Conferin?elor episcopale, o activitate de sintez? din partea Consiliului pre-sinodal, iar documentul preg?titor, numit ”Instrumentum laboris” este, ”dup? cum ?ti?i, un text martir, destinat s? fie distrus, pentru c? acolo este, într-un anume fel, punctul de plecare pentru ceea ce Duhul Sfânta va face în noi, iar acum se merge împreun? sub c?l?uzirea Duhului Sfânt. Acum, de aceea, trebuie s?-i permitem Duhului Sfânt s? se exprime în aceast? adunare, s? se exprime în mijlocul nostru, s? se exprime cu noi ?i prin noi, mai mult, s? se exprime «în pofida noastr?», în ciuda împotrivirii noastre, care este normal? pentru c? a?a este via?a cre?tinului”.

Rug?ciune, dialog, ascultare, discern?mânt

Ce este de f?cut, atunci, pentru ca ”prezen?a Duhului Sfânt s? fie fecund?”?
Papa Francisc: «Mai întâi de toate, rug?ciunea. Fra?i ?i surori, v? cer s? v? ruga?i mult. S? medita?i, s? dialoga?i, s? asculta?i cu smerenie, ?tiind c? eu nu le ?tiu pe toate. ?i s? vorbi?i cu curaj, cu ”parresia” (îndr?zneal? – n.t.), chiar dac? se ajunge la ru?ine, s? spun ceea ce simt, s? discern. Toate acestea, în interior, p?strând fraternitatea care trebuie s? existe aici, în?untru. Pentru a înlesni aceast? atitudine de reflec?ie, rug?ciune, discern?mânt, de ascultare cu smerenie ?i de vorbire cu curaj, dup? patru interven?ii vom avea câte un spa?iu de patru minute de t?cere».

În fine, ”a fi prezent la un Sinod înseamn? asumarea curajului de a intra într-un proces. Nu înseamn? a ocupa un spa?iu în sal?. A intra într-un proces”. Fiind vorba, îns?, de un proces de natur? eclezial?, papa a spus c? acesta este asemenea unui copil mic care are nevoie de îngrijirea mamei. De aici, îndemnul adresat participan?ilor de a dovedi ”delicate?e ?i pruden??” în ceea ce se comunic? în afara aulei, ?tiind c? pentru pres? exist? servicii de informare special organizate.
Papa Francisc: «Un proces [eclezial] cum este Sinodul poate fi ruinat, într-un fel, dac? eu, ie?ind din sal?, spun ceea ce gândesc, îmi dau cu p?rerea, ajungând astfel la tr?s?tura pe care au avut-o unele sinoade: sinodul din interior ?i sinodul din afar?. Sinodul din interior, care urmeaz? drumul maicii Biserici, drumul de aten?ie la procese, ?i sinodul din afar?, care pentru o informa?ie dat? cu u?ur?tate, dat? cu impruden??, îi conduce la echivocuri pe cei ?inu?i s? informeze. V? mul?umesc pentru ceea ce face?i, mul?umesc pentru c? v? ruga?i unii pentru al?ii. Curaj! ?i, v? rog, s? nu pierdem sim?ul umorului!»

Briefing la Sala de Pres?

În acela?i context, de amintit c? în perioada adun?rii sinodale are loc zilnic, la ora 13.30, în aula Ioan Paul al II-lea a S?lii de Pres? a Sfântului Scaun, un briefing sau o conferin?? de pres?. La briefingul de luni, 7 octombrie a.c., ?i-au anun?at disponibilitatea de a dialog cu jurnali?tii episcopul David Martinez De Aguirre Guinea, O.P., vicar apostolic de Puerto Maldonado (Peru), mons. Emmanuel Lafont, episcop de Cayenne, în Guyana Francez?, c?lug?ri?a columbian? Alba Teresa Cediel Castillo, reprezentând Uniunea Interna?ional? a Superioarelor Generale, Paolo Ruffini, prefectul Departamentului pentru comunicare, pr. Giacomo Costa, S.I., secretarul Comisiei pentru informare, ?i, în calitate de moderator, Cristiane Murray, vice-directoare a S?lii de Pres? a Sfântului Scaun.

Patru criterii pentru ”a tr?i bine” Sinodul pentru Amazonia

Semnal?m, în fine, un articol din revista iezui?ilor italieni ”La Civiltà Cattolica” referitor la adunarea special? a Sinodului episcopilor pentru regiunea Amazoniei (anul 170/2019, vol. IV, caietele 4063-4068). Articolul, intitulat ”Patru criterii pentru a tr?i bine Sinodul pentru Amazonia”, î?i propune s? ajute cititorii s? în?eleag? întreaga dinamic? a procesului sinodal ?i s?-i simt? importan?a dintr-o perspectiv? general? în interiorul unei viziuni mai ample asupra Bisericii ?i a reformei acesteia. Sunt explicate patru criterii esen?iale care pot fi de folos ca orientare general?: 1) schimbare de atitudine personal? ?i comunitar?; 2) convertiri esen?iale în itinerarul papei; 3) tensiuni substan?iale; 4) Sinodul ca proces ?i moment bisericesc. Contribu?ia a fost scris? la patru mâini de directorul revistei, pr. Antonio Spadaro, S.I., ?i de secretarul executiv al Re?elei Biserice?ti Pan-Amazonia (REPAM), Mauricio Lopez Oropeza. Autorii particip? la aceast? adunare special? a Sinodului episcopilor: cel dintâi, ca membru cu numire pontifical?, cel de-al doilea, ca membru al Comisiei pentru informare.