Filoni: Fie ca mormintele ?n care omenirea ?i-a ?ngropat con?tiin?a s? fie deschise
Elena Dini
”Aceast? zi de la mijlocul lunii august este consacrat? în Biseric?, prin str?vechea tradi?ie istorico-liturgic?, cinstirii Pa?telui Mariei, Maica Domnului; o s?rb?toare cunoscut? ?i sub numele de Transitus al Fecioarei, sau Dormitio a Mariei, sau, în mod obi?nuit, ”Adormirea Maicii Domnului”. Astfel a început omilia rostit? pe 15 august a.c., la aba?ia benedictin? Dormitio din Ierusalim, marele maestru al Ordinului ecvestru al Sfântului Mormânt din Ierusalim, cardinalul Fernando Filoni. Sosit în ?ara Sfânt? la invita?ia abatelui acestui loc sacru, preotul Nikodemus Schnabel, O.S.B., pentru a celebra aceast? solemnitate, cardinalul Filoni a adus cu sine, într-un moment atât de complex ?i tragic pentru acest p?mânt, inten?iile de pace a 30.000 de cavaleri ai Ordinului Sfântului Mormânt ?i o rug?ciune de încredin?are pentru începutul ministerului petrin al papei Leon al XIV-lea, c?ruia cardinalul i-a scris înainte de plecare ?i, pentru ale c?rui inten?ii, a celebrat o Liturghie la Sfântul Mormânt.
În ce sens ne prive?te ”Adormirea Maicii Domnului”?
În 1950, papa Pius al XII-lea a proclamat dogma ”ridic?rii Mariei în slava cereasc?, cu trupul ?i sufletul”, conform c?reia, în trecerea ei glorioas? de pe acest p?mânt, trupul Mariei a fost ”p?strat neatins de orice prihan? a p?catului str?mo?esc”. ”Putem astfel crede”, a declarat marele maestru al Ordinului Sfântului Mormânt, ”c? Pa?tele Mariei urmeaz? Pa?telui Domnului Isus”. Apoi le-a adresat o întrebare clar? celor prezen?i, cu siguran?? mai pu?ini decât de obicei, într-un Ierusalim golit de pelerini: ”Cum contribuie ridicarea Mariei la cer, la c?l?toria noastr?, la via?a noastr?? În ce sens ne prive?te? Este pur ?i simplu o «doctrin?» sau înseamn? altceva?”. ”Ca r?spuns”, a continuat el, ”a? dori s? revin la un gând al papei Benedict al XVI-lea, care, într-o omilie pentru aceast? solemnitate, a vorbit despre o tripl? dimensiune a Adormirii: prin Maria vedem c? în Dumnezeu exist? loc pentru om; Dumnezeu nu este închis în sine, nu este indiferent fa?? de umanitate; c? Maria, ca o Arc? Sfânt?, aduce prezen?a lui Dumnezeu umanit??ii; ?i c? în umanitate poate exista loc pentru Dumnezeu”.
Schnabel: Trupurile ?i sufletele au un viitor indestructibil cu Dumnezeu
Abatele Nikodemus Schnabel, de asemenea cavaler ecleziastic al Ordinului Sfântului Mormânt, a g?zduit nu doar pe cardinalul Filoni, ci ?i un mic grup de tineri care tr?iesc o perioad? de apropiere ?i discern?mânt fa?? de via?a monahal?. Aceste prezen?e mici, dar semnificative, într-un p?mânt istovit, a?teapt? întoarcerea pelerinilor, care, în special pentru cre?tinii locali care lucreaz? în locurile sfinte ?i conduc pelerinaje, reprezint? un sprijin necesar în credin?a lor ?i în via?a lor concret? ?i economic?. ”În oceanul actual de suferin??”, a spus abatele de la Dormitio, ”s?rb?toarea sfintei noastre patroane este ca un Pa?te de var? care d? speran??: într-un moment în care oamenii sunt chinui?i în trup ?i suflet, celebr?m faptul c? trupurile ?i sufletele noastre au un viitor indestructibil cu Dumnezeu. Ceea ce a f?cut Dumnezeu pentru Maria este o promisiune de speran?? pentru noi to?i”.
Filoni: S? se deschid? mormintele acolo unde umanitatea ?i-a îngropat con?tiin?a
Cardinalul Filoni, care l-a vizitat recent pe Patriarhul latin al Ierusalimului ?i mare prior al Ordinului Sfântului Mormânt, cardinalul Pierbattista Pizzaballa, ?i care va face ?i un scurt pelerinaj privat pentru a se ruga în locurile sfinte din Betleem, Nazaret ?i de pe Marea Galileii, a concluzionat: ”Tr?im în ?ara Sfânt? în zile foarte triste, din cauza urii ?i resentimentelor care orbesc min?ile ?i inimile celor care fac referin?? la ea pentru ac?iunile lor politice, sociale ?i religioase. Din cauza acestei uri ?i resentimente, oamenii sunt uci?i, distru?i ?i anihila?i prin acte de violen?? f?r? precedent. […] Fie ca Maria, fiica aleas? a acestei ??ri Sfinte, s? deschid? inimile ?i min?ile celor responsabili ai popoarelor ?i s? mijloceasc? pe lâng? Fiul ei - care, ca la Cana Galileii, nu-i va refuza interven?ia sa iubitoare pentru nevoile unei lumi aflate în nevoie - astfel încât pietrele care închid mormintele în care omenirea pare s?-?i fi îngropat con?tiin?a s? se rostogoleasc? ca în ziua Pa?telui lui Cristos”.
