杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc? 
16 aprilie 2025 – Vatican News. ”Adev?rata lumin? pascal? nu se aprinde doar la slujba de Înviere, ci în fiecare suflet care se întoarce sincer la Dumnezeu. S? folosim acest prilej sfânt pentru a ne cur??i inimile ?i a ne împ?rt??i cu Trupul ?i Sângele lui Cristos, cu via?a Lui, cu lumina Lui”: scrie, la Blaj, cardinalul Lucian Mure?an în scrisoarea pastoral? la s?rb?toarea Învierii Domnului din acest an jubiliar, primit? la redac?ie prin amabilitatea episcopului Cristian Dumitru-Cri?an, auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia ?i F?g?ra?.

”În aceste vremuri marcate tot mai mult de egocentrism, profit, agresivitate, falsitate, atât de dezumanizante”, noteaz? în scrisoarea sa arhiepiscopul major Lucian, ”s? privim la exemplul Fericitului Card. Iuliu Hossu, la rezisten?a lui prin credin??, speran?? ?i iubire. S? ne l?s?m sufletele cople?ite de lumina lui Cristos, ?i, ca martori ai Învierii Lui, s? fim pretutindeni purt?tori ai luminii adev?rului, iubirii, bun?t??ii ?i solidarit??ii. S? nu l?s?m p?catul, indiferen?a sau necredin?a s? ne fure bucuria. S? nu tr?im ca ?i cum Cristos ar fi str?in de vie?ile noastre. El ne a?teapt? cu drag în fiecare zi, în taina rug?ciunii, în t?cerea inimii, în Biseric?, în aproapele nostru”.

V? oferim aici scrisoarea pastoral? a cardinalului Lucian Mure?an la s?rb?toarea Învierii Domnului.

Scrisoare Pastoral? la S?rb?toarea Învierii Domnului 2025
? Cardinal LUCIAN 
prin harul ?i mila Bunului Dumnezeu,
Arhiepiscop ?i Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia ?i F?g?ra?, 
Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unit? cu Roma, Greco-Catolic?, 
în deplin? comuniune de credin?? cu Sfântul Scaun Apostolic al Romei

Onoratului cler împreun? slujitor, 
Cuvio?ilor c?lug?ri ?i c?lug?ri?e, 
Iubi?ilor credincio?i greco-catolici, 
?i tuturor cre?tinilor iubitori de Dumnezeu

?De ce-L c?uta?i pe Cel Viu între cei mor?i? 
Nu este aici, ci a înviat!” (Luca 24, 5–6)

Iubi?i fii suflete?ti, 
În lumina sfânt? a acestei nop?i dumnezeie?ti, inimile noastre tresalt? de bucurie ?i de n?dejde, cântând: ?Cât de sfânt?, cu adev?rat, ?i întru totul pr?znuit? aceast? noapte de mântuire ?i str?lucit?, mai înainte vestitoare fiind a zilei celei purt?toare de lumin?, a Învierii, în care Lumina cea f?r? de ani din mormânt cu trupul tuturor a str?lucit”. Pa?tile Domnului ne lumineaz? din nou sufletele, aducându-ne aminte c? via?a a biruit moartea, c? iubirea a biruit ura ?i c? speran?a a biruit dezn?dejdea. C?ci Cel ce a fost r?stignit a înviat ?i, prin Învierea Sa, a deschis pentru noi to?i por?ile vie?ii ve?nice. Este ziua în care cerul ?i p?mântul se unesc în cântare, îngerii ?i oamenii se bucur? împreun?, iar întreaga crea?ie î?i reg?se?te rostul ?i speran?a. Învierea este piatra de temelie a credin?ei noastre. Este lumina care biruie întunericul, via?a care zdrobe?te moartea, adev?rul care risipe?te în?elarea. ?Dac? Cristos n-a înviat, 2 zadarnic? este credin?a noastr?”, spune Sfântul Apostol Pavel (1 Cor. 15, 17). Dar El a înviat, ?i prin aceasta ne-a deschis nou? tuturor calea spre mântuire ?i via?? ve?nic?.

S?rb?toarea Învierii nu este o comemorare, nu este o simpl? aducere aminte, ci o realitate vie care ne transform?. În fiecare an, aceast? noapte pascal? ne introduce în misterul credin?ei noastre – acela c? Dumnezeu nu ne-a p?r?sit, ci S-a coborât pân? în adâncul durerii ?i al mor?ii noastre pentru a ne ridica, împreun? cu El, la o via?? nou?. Marea tain? a Învierii Domnului nostru Isus Cristos ni se deschide în acest an jubiliar, ca un moment providen?ial de r?scump?rare ?i rena?tere, ca ?o intens? experien?? de har ?i de speran??” (?Spes non confundit”, nr. 6).

În acest An Jubiliar, desf??urat sub motto-ul ?Pelerini ai speran?ei”, Biserica adreseaz?, fiec?rui credincios în parte, chemarea de a-l tr?i ca un an de har, în care avem cu to?ii ocazia de a ne reînnoi credin?a. Cu aceast? ocazie, vom putea, de asemenea, s? ne reaprindem speran?a. Iar primul semn de speran?? trebuie ?s? se traduc? în pace pentru lume, care înc? o dat? se afl? cufundat? în tragedia r?zboiului. Uitând dramele trecutului, omenirea este suspus? la o nou? ?i dificil? încercare care vede atâtea popula?ii oprimate de brutalitatea violen?ei” (?Spes non confundit”, nr. 8).

Dragi credincio?i, 
Când rostim ?Veni?i de lua?i lumin?!”, nu vorbim doar de o lumânare aprins?, ci de Lumina cea neînserat?, Cristos-Dumnezeu, care lumineaz? via?a fiec?ruia dintre noi. Este lumina care ne c?l?uze?te în întunericul lumii, care d? sens suferin?ei ?i ne arat? c? moartea nu este un sfâr?it, ci o trecere – Pa?ti – spre via?a cea adev?rat?. Aceast? lumin? nu se cump?r?, nu se negociaz?, ci se prime?te cu inim? curat? ?i credin?? vie. Ea este darul pe care îl ducem în casele noastre, în familiile noastre, în gândurile ?i în faptele noastre. Este chemarea de a tr?i altfel: în iubire, în mil? ?i în iertare. Înainte de m?rirea Învierii a fost îns? Crucea – semn al suferin?ei, al lep?d?rii de sine ?i al ascult?rii des?vâr?ite fa?? de voia Tat?lui. Isus Domnul a îmbr??i?at suferin?a lumii, a luat asupra Sa p?catul omenirii ?i a coborât pân? în adâncul iadului, pentru a ridica pe Adam din c?dere. Aceasta este taina iubirii dumnezeie?ti: o iubire care nu r?mâne distant?, ci Se face aproape, Se jertfe?te, Se coboar?, Se d?ruie?te pân? la cap?t. Astfel, Crucea devine scara c?tre Rai, iar mormântul gol devine izvor de speran??.

Iubi?i credincio?i, 
Fiecare dintre noi este chemat s? î?i poarte cu încredere propria cruce: suferin?e, boli, pierderi. Uneori, chiar ni se pare c? via?a noastr? e învins? de moarte, c? nu mai e speran??, c? mormântul e închis. Dar tocmai în acea clip?, Cristos ne cheam?, a?a cum l-a chemat pe Laz?r: ?Vino afar?!”. Învierea Domnului ne ofer? curajul de a ie?i din mormintele p?catelor ?i ale descuraj?rii. ?Iat? Eu sunt cu voi în toate zilele pân? la sfâr?itul veacului“ (Mt. 28, 19). Dumnezeu este cu noi, ?i cu El putem birui orice obstacol, oricât de mare ar p?rea.

Adev?rul Învierii nu este doar o dogm?, ci o realitate vie, care trebuie s? p?trund? în toate fibrele fiin?ei noastre. Nu putem s? rostim ?Cristos a înviat!” cu buzele, dac? tr?im ca ?i cum El ar fi înc? în mormânt. S? nu ne obi?nuim cu întunericul! S? nu ne l?s?m fura?i de superficialitate, de fric?, de p?cat sau de dezn?dejde. Isus a înviat, cu via?a Lui pe moartea noastr? c?lcând!

S? ne tr?im via?a cu inimi luminate, cu min?i limpezi, cu suflete bune, cu vie?i înnoite. Cel care crede în Cristos cel Înviat ?tie ce înseamn? a ierta, a iubi, a sluji, a se ridica din p?cat, a lupta pentru bine, a n?d?jdui chiar ?i atunci când toate par pierdute.

Tr?im într-o vreme în care omul pare tot mai rupt de izvorul vie?ii, tot mai singur, tot mai cople?it de team? ?i de îndoial?. Lumea modern?, în ciuda progreselor tehnologice, sufer? de o criz? profund?: criza unui sens, a unei semnifica?ii pentru propria existen??.

În acest context, Biserica este far de lumin?, este cas? a milostivirii, spital pentru suflete ?i ?coal? a speran?ei. S? nu a?tept?m minuni din afar?, ci s? devenim noi în?ine minune unii pentru ceilal?i, m?rturisitori credibili ?i convin?i ai Învierii, începând cu rug?ciunea din familie, cu împ?carea cu cei din jur, cu grija fa?? de s?raci, bolnavi, b?trâni, tineri ?i copii lipsi?i de dragoste.

Adev?rata lumin? pascal? nu se aprinde doar la slujba de Înviere, ci în fiecare suflet care se întoarce sincer la Dumnezeu. S? folosim acest prilej sfânt pentru a ne cur??i inimile ?i a ne împ?rt??i cu Trupul ?i Sângele lui Cristos, cu via?a Lui, cu lumina Lui.

În aceste vremuri marcate tot mai mult de egocentrism, profit, agresivitate, falsitate, atât de dezumanizante, s? privim la exemplul Fericitului Card. Iuliu Hossu, la rezisten?a lui prin credin??, speran?? ?i iubire. S? ne l?s?m sufletele cople?ite de lumina lui Cristos, ?i, ca martori ai Învierii Lui, s? fim pretutindeni purt?tori ai luminii adev?rului, iubirii, bun?t??ii ?i solidarit??ii. S? nu l?s?m p?catul, indiferen?a sau necredin?a s? ne fure bucuria. S? nu tr?im ca ?i cum Cristos ar fi str?in de vie?ile noastre. El ne a?teapt? cu drag în fiecare zi, în taina rug?ciunii, în t?cerea inimii, în Biseric?, în aproapele nostru.

Dragii mei, s? d?ruim cu încredere lumina Învierii în familie, în societate, în lume. S? fim purt?tori ai p?cii, ai drept??ii ?i ai frumuse?ii credin?ei. S?-i înv???m pe copiii no?tri s? se roage, s? iubeasc? Biserica, s? pre?uiasc? faptele bune ?i s? tr?iasc? în adev?r.

S? nu ne ru?in?m de Cristos! El nu S-a ru?inat s? ne poarte pe Crucea Sa. S? fim demni de numele de cre?tini ?i s? ne tr?im credin?a nu ca pe o obliga?ie, ci ca pe o comoar? vie!

Cu inima plin? de speran?? ?i de recuno?tin??, îl rog pe Domnul cel Înviat s? v? binecuvânteze al?turi de cei dragi din familiile ?i comunit??ile Dumneavoastr?, rugându-m? ca Lumina cea Lin? a Învierii s? v? p?trund? sufletele ?i s? v? c?l?uzeasc? pa?ii în fiecare zi.

Cristos a înviat! Adev?rat a înviat!

? Cardinal LUCIAN
Arhiepiscop ?i Mitropolit Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolic?

? Cristian
Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia ?i F?g?ra?