Ziua celor drep?i. Peste 2.000 de c?lug?ri?e au salvat vie?ile evreilor din Polonia
Tomasz Zielenkiewicz – Cetatea Vaticanului
”Exact 2345 de c?lug?ri?e din diferite ordine religioase au fost implicate, în timpul celui de-al Doilea R?zboi Mondial, în ajutorarea popula?iei ebraice din Polonia”, a declarat pentru mass-media de la Vatican, c?lug?ri?a Monika Kupczewska, din Congrega?ia Slujitoarelor Preasfintei Inimi a lui Isus, pre?edinta Comisiei istorice a Conferin?ei superioarelor majore a congrega?iilor religioase feminine din Polonia.
Joi, 6 martie a.c., a fost Ziua european? a celor drep?i, pentru a-i comemora pe cei care ?i-au riscat via?a opunându-se regimurilor totalitarismelor din secolul al XX-lea. ”Se poate desena o hart? a ajutorului, a salv?rii, care era dens marcat? cu case religioase”, a ad?ugat Kupczewska, ”cele mai multe dintre ele, cincizeci ?i ?ase de comunit??i erau case ale c?lug?ri?elor franciscane ale Familiei Mariei. Dar ?i multe alte congrega?ii au luat parte la acest ajutor”.
Iubirea fa?? de Dumnezeu ?i fa?? de aproapele
C?lug?ri?ele care i-au salvat pe evrei au ac?ionat, în primul rând, din dragoste pentru Dumnezeu ?i pentru aproapele: ”C?lug?ri?ele acestea au demonstrat c? acesta a fost singurul lor motiv. Nimeni nu le-a for?at s? ajute”, a subliniat c?lug?ri?a Monika. Multe dintre c?lug?ri?ele care au fost implicate în salvarea evreilor nu au considerat ac?iunile lor extraordinare. ”Obi?nuiam s? m? uit la acele c?lug?ri?e care se protejau spunând c? nu au f?cut nimic extraordinar. Nu puteau s? nu-i salveze pe copii, v?zând cruzimea celui de-al Doilea R?zboi Mondial”, a amintit Kupczewska, care este, de asemenea, profesor asistent la Centrul de cercetare al geografiei istorice a Bisericii din Polonia, de la Universitatea Catolic? ”Sfântul Ioan Paul al II-lea” din Lublin. Cercetarea efectuat? de Comisia istoric? face posibil? realizarea unei h?r?i detaliate a ajutoarelor, în care se precizeaz? casele religioase ?i institu?iile implicate în salvarea evreilor.
Congrega?iile sunt, printre altele, c?lug?ri?ele franciscane ale Familiei Mariei, c?lug?ri?ele Preasfintei Inimi, c?lug?ri?ele albertine, c?lug?ri?ele gri, c?lug?ri?ele feliciane, c?lug?ri?ele ursulinelor ?i multe altele. ”Nu a existat nicio congrega?ie religioas? în Polonia care, în timpul ocupa?iei, s? nu fi întâmpinat probleme în ascunderea evreilor”, a scris istoricul W?adys?aw Bartoszewski, citat de sora Monika. Un exemplu de atitudine eroic? a c?lug?ri?elor este povestea Preasfintei Inimi din Przemy?l. ”Era un orfelinat unde c?lug?ri?ele au salvat treisprezece copii de origine ebraic?”, a mai spus Kupczewska. Surorile nu numai c? au oferit ad?post, dar au ?i schimbat identitatea copiilor pentru a-i proteja de persecu?ia german?: ”Au salvat copiii schimbându-le numele, întocmindu-le documente noi ?i, chiar, îmbr?cându-i în haine c?lug?re?ti”, a declarat sora Monika.
C?lug?ri?ele martire
Din p?cate, nu toate încerc?rile de a-i salva pe evrei au fost încununate de succes. Printre cei care au pl?tit cel mai mare pre? pentru a-i ajuta pe evreii afla?i în pericol - adic? pre?ul propriei vie?i - au fost dou?sprezece c?lug?ri?e. Patru dintre acestea au fost ridicate la cinstea altarelor de c?tre Biserica catolic?. Ca parte a activit??ii Centrului pentru rela?ii catolico-evreie?ti, de la Universitatea din Lublin, care poart? numele lui Abraham J. Heschel, a fost publicat? prima monografie în limba englez? privind asisten?a acordat? evreilor de c?tre clerul polonez în timpul Holocaustului, în dou? volume, intitulat?: ”Salvarea evreilor în timpul r?zboiului de c?tre clerul catolic polonez”, scris? de Ryszard Tyndorf, fiind disponibil? online gratuit la adresa: . Cartea are peste 1.200 de pagini ?i con?ine, în principal, m?rturii ale evreilor, c?lug?ri?elor ?i preo?ilor salva?i în Polonia în timpul Holocaustului. Cartea include un index care con?ine mii de localit??i ?i nume ale celor salva?i .
***
Ziua european? a celor drep?i a fost înfiin?at? în 2012 de Parlamentul European, pentru a-i comemora pe to?i cei care s-au opus, prin r?spunderea ?i riscul personal, la crimele împotriva umanit??ii ?i formele de totalitarism.