Considera?ii omiletice la s?rb?toarea ?Sf?ntul Iosif”: Merge?i la Iosif!
(Vatican News – 19 martie 2025) E S?rb?toare. Revine în fiecare an la 19 martie solemnitatea sântului Iosif, tat?l purt?tor de grij? al lui Isus ?i so?ul Preacuratei Fecioare Maria. Liturghia prezint? persoana lui Iosif din Nazaret inspirându-se din parabola lui Isus despre servitorul fidel: ?Iat? slujitorul credincios ?i în?elept pe care Domnul 1-a a?ezat în fruntea familiei sale” (cf. Lc 12,42.44: Ant. la Intrare). În textul parabolei Isus întreab? c?ut?tor: ?Cine este administratorul credincios ?i în?elept pe care st?pânul îl pune peste servitorii s?i ca s? le dea por?ia de hran? la timpul potrivit?”. ?i r?spunde: ?Adev?rat v? spun c? îl va pune peste toate bunurile sale”. Dumnezeu l-a rânduit pe Iosif din Nazaret st?pân al casei sale ?i mai mare peste toate avu?iile sale. Biserica înva?? ?i crede c? Dumnezeu ne ofer? ?în via?a sfin?ilor un exemplu de urmat, în mijlocirea lor un ajutor ?i în comuniunea de har o leg?tur? de iubire fratern?” (Prefa?a Liturghiei pentru sfin?i). Acest lucru se realizeaz? în mod cu totul particular în Iosif din Nazaret.
1. Cultul Sfântului Iosif: repere istorice
În istoria Bisericii cultul sfântului Iosif are o evolu?ie lent?. Dup? ce a r?mas în umbr? în primele secole ale cre?tinismului, P?rin?ii Bisericii încep s? vorbeasc? despre Iosif din Nazaret având în vedere figura unui alt Iosif, unul dintre cei doisprezece fii ai patriarhului Iacob (cf. Gen 37-48). Acesta, dup? ce a fost vândut de fra?ii s?i ?i dus în Egipt, înfrunt? vitregiile vie?ii ?i ajunge s? ocupe o func?ie de cel mai înalt rang la curtea faraonului. Dumnezeu a rânduit astfel lucrurile, încât Iosif îi salveaz? pe to?i ai s?i în timpul unei foamete cumplite ce s-a ab?tut peste toat? regiunea. F?cându-se cunoscut fra?ilor s?i care l-au vândut, Iosif conclude potrivit credin?ei omului biblic: ?Acum îns? s? nu v? întrista?i, nici s? nu v? par? r?u c? m-a?i vândut aici, c? Dumnezeu m-a trimis înaintea voastr? pentru p?strarea vie?ii voastre” (Gen 45,5). P?rin?ii Bisericii subliniaz? rolul lui Iosif din Nazaret care tr?ie?te încrez?tor în providen?a lui Dumnezeu. Cultul sfântului Iosif s-a r?spândit repede începând de la sfâr?itul Evului Mediu ?i a atins apogeul în secolul al XIX-lea. Din anul 1621 ziua de 19 martie este s?rb?toare de porunc? în cinstea sfântului Iosif pe care papa Pius al IX-lea în 1870 l-a proclamat patron ceresc al Bisericii universale. Devo?iunea fa?? de sfântul Iosif a fost sus?inut? în mod deosebit de papa Leon al XIII-lea care la început de pontificat ?i-a pus slujirea sa sub protec?ia sfântului Iosif (cf. Alocu?iunea c?tre cardinali din 28 martie 1878). De la Leon al XIII-lea avem ?i cunoscuta rug?ciune c?tre sfântul Iosif, patronul Bisericii: ?La tine alerg?m, fericite Iosife”, cu care încheie enciclica sa ?Quamquam pluries” din 15 agosto 1889. Primele litanii în cinstea sfântului Iosif sunt cele reproduse în 1597 în cartea c?lug?rului carmelit Girolamo Graziano al Maicii Domnului. Au urmat alte versiuni pân? la cea cu 24 de invoca?ii fixat? ?i aprobat? pentru cultul public de sfântul Pius al X-lea în anul 1909. Pius al XII-lea a instituit comemorarea liturgic? a sf. Iosif Muncitorul în 1955. Numele sfântului Iosif a fost introdus în canonul roman al Sfintei Liturghii de papa Ioan al XXIII-lea în timpul desf??ur?rii Conciliului Vatican II (1962-1965).
2. Cultul Sfântului Iosif: repere actualizate
Dup? aceste ini?iative ale papilor, cultul sfântului Iosif cunoa?te o oarecare stagnare. Se sim?ea nevoia unei rea?ez?ri a cultului pe baze biblice mai sobre. M?re?ia sfântului Iosif întemeiat? pe rolul s?u în via?a lui Cristos ?i a Bisericii este ilustrat? exhaustiv în Exorta?ia apostolic? ?Redemptoris custos” a lui Ioan Paul al II-lea din 15 august 1989, la centenarul scrisorii enciclice ?Quamquam pluries” a lui Leon al XIII-lea din 15 august 1889. Apoi, la 1 mai 2013, numele Sf. Iosif a fost introdus ?i în Rug?ciunile euharistice II, III, IV ale Liturghierului Roman. În fine, ultimul document despre Sfântul Iosif este Scrisoarea apostolic? a papei Francisc, intitulat? în latine?te ?Patris corde - Cu inim? de tat?” ?i publicat? la 8 decembrie 2020 cu ocazia celei de-a 150-a anivers?ri a declar?rii Sf. Iosif ca Patron al Bisericii Universale de c?tre papa Pius al IX-lea, la 8 decembrie 1870. Pentru aplicarea acestui document, la 1 mai 2021, în s?rb?toarea Sfântului Iosif Muncitorul, Congrega?ia pentru Cultul Divin ?i Disciplina Sacramentelor a adresat pre?edin?ilor Conferin?elor Episcopale o scrisoare în care se men?ioneaz? ad?ugarea a ?apte noi invoca?ii în Litania Sf. Iosif. Ele sunt preluate din documente precedente ?i introduse în textul actualizat al Litaniilor: P?zitorul R?scump?r?torului, Slujitorul lui Cristos, Slujitorul mântuirii, Sprijinitor în greut??i, Ocrotitorul migran?ilor, Ocrotitorul mâhni?ilor, Ocrotitorul s?racilor.
3. ?Patris corde - Cu inim? de tat?”
Cu inim? de tat?: a?a l-a iubit Iosif pe Isus, numit în toate cele patru evanghelii ?fiul lui Iosif”. Scrisoarea apostolic? cu titlul ?Cu inim? de tat?” a fost publicat? de papa Francisc în primul de pandemie COVID-19. Este cunoscut? public devo?iunea particular? a Pontifului fa?? de Sfântul Iosif. De altfel, pe o mas? în partea stâng? a u?ii de la intrarea în apartamentul s?u, papa Francisc a a?ezat o statuet? a Sfântului Iosif în pozi?ie culcat?. În aceste zile când papa Francisc se afl? la spitalul ?A. Gemelli” sunt elocvente cele scrise atunci despre condi?ia uman? în timp de criz?. ?Dup? Maria, N?sc?toare de Dumnezeu, niciun sfânt nu ocup? atâta spa?iu în magisteriul pontifical ca Iosif, so?ul s?u. Predecesorii mei au aprofundat mesajul cuprins în pu?inele date transmise de Evanghelii pentru a eviden?ia mai bine rolul s?u central în istoria mântuirii: fericitul Pius al IX-lea l-a declarat ?patron al Bisericii catolice”, venerabilul Pius al XII-lea l-a prezentat ca ?patron al muncitorilor” ?i sfântul Ioan Paul al II-lea ca ?p?zitor al R?scump?r?torului”. Poporul îl invoc? drept ?patron al unei mor?i bune”. De aceea, la împlinirea a 150 de ani de la declararea sa ca Patron al Bisericii Catolice f?cut? de fericitul Pius al IX-lea, la 8 decembrie 1870, a? vrea – a?a cum spune Isus – ca ?gura s? exprime ceea ce prisose?te în inim?” (cf. Mt 12,34), pentru a împ?rt??i cu voi câteva reflec?ii personale despre aceast? figur? extraordinar?, atât de apropiat? de condi?ia uman? a fiec?ruia dintre noi. Aceast? dorin?? a crescut în timpul acestor luni de pandemie, în care putem experimenta, în mijlocul crizei care ne love?te, c? ?vie?ile noastre sunt ?esute ?i sus?inute de persoane obi?nuite – de obicei uitate – care nu apar în titlurile din ziare ?i din reviste nici în marile defil?ri de la ultimul show ci, f?r? îndoial?, scriu ast?zi evenimentele decisive ale istoriei noastre: medici, infirmieri ?i infirmiere, angaja?i din supermagazine, angaja?i de la cur??enie, îngrijitori, transportatori, for?e de ordine, voluntari, preo?i, c?lug?ri?e ?i atâ?ia dar atâ?ia al?ii care au în?eles c? nimeni nu se salveaz? singur. […] Câ?i oameni exercit? în fiecare zi r?bdare ?i insufl? speran??, având grij? s? nu semene panic? ci coresponsabilitate. Câ?i ta?i, mame, bunici ?i bunice, înv???tori arat? copiilor no?tri, cu gesturi mici ?i zilnici, cum s? înfrunte ?i s? traverseze o criz? readaptând obi?nuin?e, ridicând privirile ?i stimulând rug?ciunea. Câte persoane se roag?, ofer? ?i mijlocesc pentru binele tuturor”. To?i pot g?si în sfântul Iosif, omul care trece neobservat, omul prezen?ei zilnice, discrete ?i ascunse, un mijlocitor, un sprijin ?i un ghid în momentele de dificultate. Sfântul Iosif ne aminte?te c? to?i cei care sunt aparent ascun?i sau în ?linia a doua” au un protagonism f?r? egal în istoria mântuirii. Spre ei to?i se îndreapt? un cuvânt de recunoa?tere ?i de recuno?tin??”.
4. Sfântul Iosif în misterele mântuirii
Cultul sfântului Iosif rea?ezat pe baze biblice este exprimat în rug?ciunea s?rb?torii: ?Dumnezeu a binevoit s? încredin?eze ocrotirii fidele a sfântului Iosif începuturile misterelor mântuirii”. Textul de baz? este cel din ?genealogia lui Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Abraham: Iacob l-a avut de fiu pe Iosif, logodnicul Mariei, din care s-a n?scut Isus, care se nume?te Cristos” (Mt 1,16). Ca descendent din casa regelui David, Iosif face din Isus ?fiul lui David”; ca adev?rat so? al Mariei, Iosif este ?tat?l lui Isus”, p?zitorul (în latin? ?custos” - custode) ?i capul sfintei Familii. De aceea, Biserica îl pream?re?te pe Dumnezeu dezvoltând în prefa?a Liturghiei aspectele biblice: ?Iosif, b?rbat drept, a fost ales de tine ca so? al Fecioarei Maria ?i dovedindu-se slujitor credincios ?i în?elept, i-ai încredin?at sfânta Familie, ca s?-l ocroteasc? cu iubire ?i grij? p?rinteasc? pe Fiul t?u, unul-n?scut, z?mislit prin adumbrirea Duhului Sfânt, pe Domnul nostru Isus Cristos”. Sunt puse în eviden?? aici motivele iubirii poporului cre?tin fa?? de acest b?rbat ?credincios ?i drept” (fidelis et iustus) ?i ale încrederii puse în puterea lui de mijlocire.
5. Sf. Iosif, exemplu de credin??
Credin?a lui Iosif simpl? ?i total? precum cea a marilor patriarhi biblici avea în comun ?i mijlocul prin care Dumnezeu comunica cu ei, adic? prin vise. Este o credin??-ascultare, gata s? împlineasc? ceea ce i se cere. Nu-i vorba de a cunoa?te unele adev?ruri abstracte, cât a se bizui ?i a conta pe Dumnezeu ?i a se supune voin?ei sale. Credin?? sa nu r?mâne o simpl? atitudine a inimii, dar se traduce în slujire umil? prin fapte. Era un om de pu?ine cuvinte ?i de multe fapte. Evangheli?tii, dup? toate cercet?rile lor, n-au reu?it s? g?seasc? ?i s? ne transmit? nici un cuvânt rostit de Iosif. El este sfântul pentru timpurile moderne invadate de be?ia cuvintelor ?i a discu?iilor f?r? cap?t la radio, la televiziune ?i în celelalte mijloace de comunica?ie în mas?. Iosif din Nazaret este omul care uit? de sine, fiind mereu gata s? intervin? pentru al?ii, f?r? s? pretind? ceva în schimb. Credin?a lui Iosif reiese din Evanghelia s?rb?torii care prezint? na?terea lui Isus în versiunea evanghelistului Matei: ??i na?terea lui Isus Cristos a fost a?a: Maria, mama lui, era logodit? cu Iosif. Mai înainte ca s? locuiasc? ei împreun?, s-a aflat c? a z?mislit de la Duhul Sfânt. Iosif, logodnicul ei, fiind drept ?i nevrând s-o fac? de ocar?, a voit s? o lase în ascuns. Dar dup? ce cugetase el acestea, iat? c? îngerul Domnului i se ar?t? în vis ?i-i zise: ?Iosife, fiul lui David, nu te teme s? o iei la tine pe Maria, logodnica ta, c?ci ce s-a z?mislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va na?te un fiu ?i-i vei pune numele Isus, c?ci el va mântui pe poporul s?u de p?cate” (Mt 1,18-21.24a: Evanghelia s?rb?torii).
6. Sf. Iosif, omul faptei
Trezindu-se din somn, Iosif a f?cut a?a cum i-a poruncit îngerul Domnului. A crezut în planul tainic al iubirii lui Dumnezeu înf?ptuit în Fecioara Maria. Dac? la vestirea îngerului Maria a r?spuns: ?Iat?, slujitoarea Domnului”, la vestirea îngerului Iosif nu roste?te nici un cuvânt. Este omul faptei. Cu acest spirit o ia de so?ie pe logodnica sa, o înso?e?te la Betleem, caut? un ad?post ?i cele de trebuin?? na?terii pruncului, pleac? în grab? în Egipt, se întoarce ?i se stabile?te la Nazaret. Tr?ie?te aici restul vie?ii – nu ?tim cât timp – muncind ?i introducându-l pe Isus în meseria de lemnar, încât va fi numit ?fiul lemnarului”. Iosif a tr?it în lumina misterului întrup?rii Fiului lui Dumnezeu, nu numai prin apropierea fizic? dar ?i cu aten?ia inimii. El dezv?luie secretul unei umanit??i care r?mâne deschis? spre Dumnezeu în detaliile cele mai concrete ale existen?ei. În Iosif nu exist? separare între credin?? ?i ac?iune. Credin?a îi orienteaz? în mod decisiv faptele. Asumându-?i responsabilitatea, el se d? la o parte pentru a-i l?sa lui Dumnezeu libertatea s? realizeze planul s?u, f?r? a pune obstacole. Iosif este un ?om drept” (Mt 1,19) pentru c? în toate î?i adapteaz? via?a dup? cuvântul lui Dumnezeu. El este exemplu pentru ta?i, pentru p?stori de suflete ?i pentru muncitori. ?i pentru to?i, mici ?i mari, ocrotitor puternic.
7. Sfântul Iosif, mare mijlocitor
Pe lâng? faptul c? sunt exemple de urmat, sfin?ii sunt mijlocitori ai no?tri la Dumnezeu, sunt prietenii no?tri. Maestru al vie?ii interioare, muncitor implicat în îndeplinirea zilnic? a datoriei, servitor fidel al lui Dumnezeu în continuu raport cu Isus: acesta este Iosif. Cre?tinul înva?? de la Iosif ce înseamn? a fi în Dumnezeu ?i a fi pe deplin inclus între oameni, sfin?ind lumea. S?-l frecvent?m pe Iosif ?i-l vom întâlni pe Isus! S?-l frecvent?m pe Iosif ?i o vom întâlni pe Maria, care umple mereu cu pace atelierul din Nazaret! Revine spontan în gând apropierea dintre Iosif din Nazaret, capul sfintei Familii ?i patriarhul Iosif din Vechiul Testament, ajuns mare vizir în Egipt la curtea faraonului. În timpul foametei care bântuia întreaga regiune ?i locuitorii Egiptului au început s? duc? lips? de pâine, faraonul le-a spus supu?ilor s? se duc? la Iosif: ?Ite ad Ioseph! Merge?i la Iosif!” (cf. Gen 41,55). Iosif din Nazaret: ?iat? slujitorul credincios ?i în?elept pe care Domnul 1-a a?ezat în fruntea familiei sale!
8. ?Merge?i la Iosif!”
La invita?ia ?Merge?i la Iosif”, r?spundem cu mobilizatoarea rug?ciune c?tre patronul Bisericii universale: ?La tine alerg?m, fericite Iosife, în necazul nostru ?i plini de încredere cerem ocrotirea ta”. Îl rug?m s? apere neamul cel ales al lui Isus Cristos, s? vin? în ajutorul nostru în lupta împotriva puterii întunericului ?i s? apere sfânta Biseric? a lui Dumnezeu de cursele vr?jm??e?ti ?i de orice nenorocire. St?ruind în cererile noastre îl rug?m pe p?zitorul dumnezeie?tii Familii s? ocroteasc? în pace ?i armonie familiile noastre, poporul nostru ?i întreaga familie uman?. Îl rug?m s?-?i întind? peste fiecare dintre noi ocrotirea sa, pentru ca, sprijini?i de pilda ?i ajutorul s?u, s? putem tr?i cu sfin?enie, muri cu evlavie ?i dobândi în ceruri fericirea ve?nic?.
9. Rug?ciunea zilei
Dumnezeule atotputernic, care ai binevoit s? încredin?ezi ocrotirii fidele a sfântului Iosif începutul misterelor mântuirii, d?-i Bisericii tale harul, ca, prin mijlocirea lui, s? le p?streze cu credin?? ?i s? lucreze cu râvn? pentru împlinirea lor.
S? ave?i o ?S?rb?toare frumoas?” sub ocrotirea Sfântului Iosif.
(Radio Vatican – Anton Lucaci, material omiletic de mar?i 18 martie 2025)