杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc? 
3 martie 2025 – Vatican News. Slujitorul lui Dumnezeu Alcide De Gasperi (1881-1954) este mai aproape de cinstea altarelor dup? ce Dieceza Romei a încheiat pe 28 februarie a.c. ancheta diecezan? referitoare la ”via?a, virtu?ile eroice, faima de sfin?enie ?i semnele” cunoscutului om politic italian, unul din cei trei P?rin?i fondatori ai Europei unite, al?turi de francezul Robert Schuman ?i de germanul Konrad Adenauer. Ceremonia solemn? de încheiere a fazei diecezane a cauzei de beatificare a fost prezidat? de cardinalul Baldassare Reina, vicarul Sanctit??ii Sale pentru Dieceza Romei.

Ancheta diecezan? a început ini?ial la Tribunalul bisericesc al Arhidiecezei de Trento, în regiunea natal? a lui Alcide Amedeo Francesco De Gasperi, care s-a n?scut ?i a fost botezat la Pieve Tesino. Succesiv, Departamentul pentru cauzele sfin?ilor, dup? ce a ob?inut asentimentul arhiepiscopului de Trento ?i al cardinalului vicar, a aprobat transferul competen?ei c?tre Dieceza Romei. Postulatorul cauzei de beatificare ?i canonizare a lui De Gasperi este Paolo Vilotta, care a depus toat? documenta?ia, realizat? în dublu exemplar ?i ordonat? în cutii sigilate, la Departamentul pentru cauzele sfin?ilor.

”Un far de lumin? pentru genera?iile viitoare”

Slujitorul lui Dumnezeu Alcide De Gasperi r?mâne ”un model actual, capabil s? ofere înv???minte pentru persoanele angajate în activitatea politic? ?i social?”, mai ales într-un moment istoric în care se simte necesitatea unor lideri ”credibili ?i coeren?i”: a spus la ceremonia din 28 februarie a.c. cardinalul vicar Baldassare Reina despre credinciosul laic italian, tat?l a patru copii, unul din fondatorii partidului ”Democrazia Cristiana”, dar ?i unul din P?rin?ii fondatori ai Europei unite. Adev?rata lui mo?tenire, a subliniat prelatul, ”continu? s? fie un far de lumin? pentru viitoarele genera?ii” ?i dovede?te c? ”integritatea, abnega?ia ?i sim?ul datoriei pot l?sa un semn de ne?ters în istoria unei ??ri”.

Dreptatea social?, busol? a activit??ii politice

Doctor în filologie al Universit??ii din Viena, De Gasperi a militat înc? din primele activit??i de natur? politic? pentru recunoa?terea particip?rii politice a catolicilor ?i pentru o viziune a statului bazat? pe pluralism ?i dreptate social?. Instaurarea fascismului ?i desfiin?area Partidului Popular l-au transformat într-o ?int? a regimului, fiind arestat în 1927 ?i condamnat la patru ani de închisoare. Gra?iat ?i eliberat în iulie 1928, a fost angajat la Biblioteca Apostolic? a Vaticanului. Dup? c?derea lui Mussolini, a devenit unul din principalii protagoni?ti ai fond?rii partidului ”Democrazia Cristiana”, care avea s? administreze Italia decenii la rând. El însu?i a fost la conducerea guvernului italian de opt ori.

Valoarea slujirii publice ?i a r?spunderii

Exemplul lui De Gasperi, a reluat cardinalul Reina, îndeamn? la a redescoperi în timpurile noastre ”valoarea slujirii publice, a competen?ei ?i a responsabilit??ii. Gândirea ?i activitatea sa politic? nu apar?in doar istoriei, dar constituie o resurs? pentru viitor, un punct de referin?? pentru oricine dore?te s? se angajeze pentru binele comun cu seriozitate ?i d?ruire”. ”Caritatea cre?tin? nu era pentru el un principiu abstract, ci o virtute concret?, de întruchipat în via?a politic?”. Mo?tenirea politic? a Slujitorului lui Dumnezeu ”nu se epuizeaz? în reconstruc?ia post-belic?, ci se extinde la consolidarea institu?iilor democratice ?i la construc?ia Europei unite”, domenii în care el r?mâne ?i ast?zi un exemplu pentru ”capacitatea de mediere, pragmatism ?i sim? profund al statului”. Viziunea sa despre Europa, fondat? pe ”cooperarea dintre popoare”, oglindea o abordare ”incluziv? ?i clarv?z?toare”, în contrast cu dezbin?rile na?ionaliste din deceniile precedente. Considerând frontiera drept ”punte între culturi diverse”, nu ca ”barier? de desp?r?ire”, De Gasperi întemeia ”metoda” sa pe ”dialogul constructiv” ?i pe ”c?utarea de solu?ii împ?rt??ite”, cu toate c? în epoca sa erau dominante polarizarea ?i populismul.

Profund? credin?? ?i rectitudine moral?

Pe lâng? faptul de a fi fost un mare om de stat, el a fost întotdeauna ”un om cu o profund? credin?? în Dumnezeu ?i cu rectitudine moral?”. În pofida numeroaselor greut??i ?i încerc?ri care i-au marcat via?a, a mai spus cardinalul Reina, De Gasperi a înfruntat orice obstacol cu ”spirit de slujire” ?i cu ”o viziune cre?tin? a binelui comun”, f?r? a-?i pierde niciodat? ”încrederea în Providen?a lui Dumnezeu, nici determinarea în c?utarea drept??ii”. F?uritor al unei activit??i politice ”profetice, sacerdotale ?i regale” în misiunea de a construi un viitor mai bun pentru societate, moartea lui a fost înso?it? de vaste manifest?ri populare de doliu, ceea ce dovede?te, în opinia cardinalului, c? el a fost perceput ”nu doar ca un om de stat, dar ?i ca o c?l?uz? moral? semnificativ? pentru na?iune”.