杏MAP导航

(Vatican News – 6 ianuarie 2025) E S?rb?toare. ?Ne-a str?lucit o zi sfânt?. Veni?i neamuri ?i adora?i-l pe Domnul. Ast?zi a coborât pe p?mânt o lumin? mare”. ?Toate neamurile p?mântului te vor adora pe tine, Doamne” (cf. Ps 71/72,11). S?rb?toarea ?Epifania Domnului” prelunge?te atmosfera de bucurie a Cr?ciunului. De fapt, urmând textul Evangheliei celebr?m succesiv trei mari evenimente ale manifest?rilor lui Isus ca Rege ?i Mântuitor al lumii. Acestea sunt: închinarea Magilor, botezul în râul Iordan ?i prima minune s?vâr?it? în Cana Galileei. La s?rb?toarea Epifaniei s?rb?torim chemarea tuturor popoarelor la Cristos. Invita?ia la a primi ?i tr?i lumina credin?ei în Cristos devine mai insistent? în acest An Sfânt al mântuirii proclamat ?Jubileu al speran?ei”. R?spundem c?utând s? în?elegem mai bine ceea ce credem ?i m?rturisim.

1. Denumirea ?i semnifica?ia s?rb?torii

Cuvântul “epifanie” deriv? din limba greac? ?i înseamn? ?manifestare”. Este vorba de manifestarea lui Isus Cristos c?tre lumea p?gân? în gestul închin?rii magilor, c?tre poporul lui Israel la botezul lui Isus în râul Iordan ?i c?tre ucenicii s?i la prima minune s?vâr?it? de Isus la nunta din Cana Galileii. Sunt trei manifest?ri celebrate succesiv în Biserica Catolic? de tradi?ie roman?: ast?zi, sosirea ?i închinarea Magilor; duminica viitoare, Botezul Domnului când Tat?l din cer îl face cunoscut pe Fiul s?u preaiubit; iar în duminica a II-a de peste an notat? cu litera C (ciclul trienal A,B,C), minunea preschimb?rii apei în vin s?vâr?it? de Isus la nunta din Cana Galileei când ??i-a ar?tat slava sa, iar ucenicii lui au crezut în el” (In 2, 11). Un str?vechi text liturgic unific? aceste trei manifest?ri în jurul temei nun?ii dintre Cristos ?i Biseric?: “Ast?zi Biserica se une?te cu Mirele s?u ceresc pentru c? în Iordan Cristos i-a sp?lat p?catele; magii alearg? cu daruri la nunta regeasc?, iar oaspe?ii se veselesc de apa preschimbat? în vin” (Liturghia Orelor, Antifonul de la Laude).

2. Epifanie ?i Boboteaz?

Dac? în tradi?ia Bisericii Catolice de rit roman sau latin la Epifanie se celebreaz? sosirea ?i închinarea magilor, în tradi?ia cre?tin? r?s?ritean? accentul s?rb?torii este pus pe Botezul Domnului, de unde numele ?Boboteaz?”. Îns? ambele tradi?ii converg în actul manifest?rii ?i al adora?iei: ?Ne-a str?lucit o zi sfânt?. Veni?i neamuri ?i adora?i-l pe Domnul!”. Invita?iei sobre din Liturghia roman? îi corespunde troparul din Liturghia bizantin? plin de con?inut teologic: ?În Iordan botezându-te, Doamne, Treimea cea de închinat, s-a ar?tat. Cel ce te-ai ar?tat, Cristoase Dumnezeule, ?i lumea ai luminat, m?rire ?ie!”

3. Vestirea tainei lui Cristos

Epifania este o s?rb?toare dedicat? adev?rurilor de credin??, mai presus de faptele istorice la care se refer?: contempl?m manifestarea în mijlocul oamenilor a Fiului lui Dumnezeu, Cuvântul întrupat.  Apostolul Paul exprim? semnifica?ia s?rb?torii Epifaniei cu cuvinte esen?iale. ?Taina acum descoperit?” are chipul lui Cristos. În Isus Cristos se împlinesc promisiunile lui Dumnezeu care îi cheam? pe to?i, f?r? deosebire, s? împ?rt??easc? aceea?i credin??, s? primeasc? aceea?i Evanghelie ?i s? formeze o singur? Biseric?. Dumnezeu s-a gândit astfel la to?i înc? din ve?nicie ca s? fim salva?i în Cristos Domnul ?prin trupul s?u”, s? fim copii ai s?i ?i fra?i între noi, dincolo de diferen?ele ce caracterizeaz? indivizi ?i popoare. Apostolul Paul afirm? textual: ?Aceast? tain? el n-a f?cut-o cunoscut? oamenilor din genera?iile trecute, a?a cum a descoperit-o acum sfin?ilor s?i apostoli ?i profe?i prin Duhul; taina st? în aceea c? prin evanghelie p?gânii sunt împreun? mo?tenitori cu noi, alc?tuiesc un singur trup cu noi ?i sunt p?rta?i cu noi la aceea?i f?g?duin?? în Cristos Isus” (cf. Ef 3,2-3a.5-6: lectura a doua). Acest plan divin este predicat acum ?i genera?iei noastre.

4. O lumin? mare în întunericul lumii

Profetul Isaia se concentreaz? asupra evenimentului mesianic v?zând ca împlinit? interven?ia lui Dumnezeu: ?Poporul care umbla în întuneric a v?zut lumin? mare”. O lumin? intens?, divin?, va str?luci din Sion. Mul?imile vor fi atrase de ea ?i, asemenea cer?etorilor de lumin? în fund?turile existen?ei, se vor desf?ta în splendoarea cet??ii lui Dumnezeu, Într-un moment de strâmtorare profetul Isaia adreseaz? cet??ii Ierusalimului adreseaz? cuvinte de îmb?rb?tare ce suscit? entuziasm. El întrevede c? ?în timp ce întunericul acoper? p?mântul ?i bezna înv?luie popoarele”, Dumnezeu face s? str?luceasc? peste Israel slava sa: ?Scoal?-te, lumineaz?-te, Ierusalime, c?ci lumina ta vine ?i slava Domnului r?sare deasupra ta… Popoarele se vor îndrepta spre lumina ta ?i împ?ra?ii spre str?lucirea aurorei tale. Ridic?-?i ochii ?i prive?te împrejur; to?i se adun? ?i vin spre tine; fiii t?i vin de departe ?i fiicele tale sunt purtate pe bra?e. Când vei vedea aceste lucruri, vei tres?ri de bucurie, inima î?i va bate puternic ?i î?i va cre?te, c?ci se vor scurge c?tre tine comorile de dincolo de m?ri, o dat? cu bog??iile popoarelor. Te va acoperi o mul?ime de c?mile, de dromaderi din Madian ?i Efa. Vor veni to?i cei din Saba, aducând aur ?i t?mâie ?i cântând laud? Domnului” (cf. 60,1-6: prima lectur?).

5. Împlinirea profe?iei

Ei bine, va scrie evanghelistul Matei, aceast? profe?ie se împline?te la na?terea lui Isus. Plecând de la un mic text istoric greu de identificat ?i folosind imagini ?i fraze din vechile Scripturi, evanghelistul a alc?tuit o splendid? metafor? pentru drumul omului spre adev?rul care este Dumnezeu. Sfântul Matei, ?cel mai evreu” dintre evangheli?ti - doar Luca este un sirian de cultur? greac?-elenist? - a redactat evanghelia avându-i în vedere pe cona?ionalii s?i, voind s? le arate c? Isus este Mesia despre care s-a scris în c?r?ile sfinte ?i mai ales de c?tre profe?i. Scrie: ?Dup? ce s-a n?scut Isus la Betleem, în Iudeea, în timpul regelui Irod, iat? au sosit la Ierusalim ni?te magi veni?i din R?s?rit. ?i au întrebat: "Unde este regele de curând n?scut al iudeilor? Fiindc? am v?zut steaua lui r?s?rind ?i am venit s? ne închin?m lui". Auzind acest lucru, regele Irod s-a tulburat ?i tot Ierusalimul împreun? cu el. A adunat pe to?i arhiereii ?i c?rturarii poporului ?i i-a întrebat unde trebuia s? se nasc? Cristos. Ace?tia i-au r?spuns: "La Betleem, în Iudeea, c?ci iat? ce a fost scris prin profetul: «?i tu, Betleeme, p?mânt al lui Iuda, nu e?ti nicidecum cel mai mic între locurile de seam? ale lui Iuda, c?ci din tine va ie?i un conduc?tor, care va p?stori poporul meu Israel»". Atunci Irod i-a chemat în ascuns pe magi, pentru a afla de la ei timpul precis în care li se ar?tase steaua. Apoi i-a trimis la Betleem, zicându-le: "Merge?i ?i cerceta?i cu de-am?nuntul despre prunc, ?i când îl ve?i g?si, da?i-mi ?i mie de ?tire, ca s? merg ?i eu s? m? închin lui. Dup? ce l-au ascultat pe rege, ei au plecat. ?i iat? c? steaua pe care o v?zuser? r?s?rind mergea înaintea lor, ea a mers pân? ce s-a oprit deasupra locului unde era pruncul. Ei, cum au v?zut steaua, au fost cuprin?i de mare bucurie. Atunci, intrând în cas?, l-au v?zut pe copil cu Maria, Mama sa, ?i, c?zând în genunchi, s-au plecat cu fa?a la p?mânt înaintea lui. Apoi, deschizându-?i comorile, i-au oferit daruri: aur, t?mâie ?i smirn?. În cele din urm?, în?tiin?a?i de Dumnezeu în vis s? nu mai mearg? la Irod, pe alt drum s-au întors în ?ara lor” (Mt 2,1-12: Evanghelia zilei)

6. Steaua Magilor

S? privim deci steaua care lumineaz? povestirea oferit? doar de sfântul Matei în capitolul 2 al Evangheliei sale ?i care a luminat noaptea acelor în?elep?i din R?s?rit. Ei au devenit simbolul tuturor popoarelor p?mântului care îl caut? pe Dumnezeu cu inim? sincer?. Desigur, misterul acelei stele îl descoper? teologia ?i nu astronomia. Steaua este prezent? adesea ca element de legend? în anun?urile despre na?terea unor personaje importante, precum unii împ?ra?i din lumea greco-roman?. Îns? aceast? c?l?uz? luminoas? are o semnifica?ie biblic? precis? în alc?tuirea povestirii. Este steaua profetizat? de Balaam, fiul lui Beor, b?rbatul cu ochi p?trunz?tori despre care se vorbe?te în Vechiul Testament: ?O stea se ridic? din Iacob, un sceptru se înal?? în Israel” (cf. Num 24, 17). Steaua este un simbol al regelui mesianic iar lumina este ambian?a apari?iei ei potrivit profe?iei lui Isaia:

7. Magii ?i darurile lor

Capodoper? a evangheliei, episodul închin?rii magilor este bine cunoscut celor mai mul?i cre?tini. Tenta?ia deja veche este aceea de a pierde din vedere ?inta la care conduce aceast? pagin? evanghelic? ?i a se opri la figurile protagoni?tilor, care sunt magii. De fapt, exist? o înv???tur? alternativ? bazat? pe scrieri apocrife, edificatoare, dar care nu constituie miezul povestirii. Astfel în protoevanghelia lui Iacob, scris? în jurul anului 150, se spune c? steaua, care a ap?rut la na?terea lui Isus, le întuneca pe toate celelalte; din Evanghelia lui Pseudo-Matei, posterioar? secolului 4, afl?m c? la venirea magilor Isus avea doi ani ?i prime?te de la fiecare în dar câte o moned? de aur; în fine, în Evanghelia armean? din secolul VI, se precizeaz? c? magii sunt trei ?i se numesc ?Gaspar, Melchior ?i Baltazar”; primesc vestea imediat dup? buna vestire a Sfintei Fecioare, c?l?toresc nou? luni ?i sosesc exact la data na?terii, la ?ase ianuarie; mai mult, posed? o carte dat? de Dumnezeu lui Adam ?i lui Set cu o promisiune în favoarea fiilor oamenilor; ajun?i la Betleem, restituie cartea copilului Isus care de fapt este autorul ei. Nu s-a fixat doar num?rul magilor considera?i ca trei regi, potrivit darurilor scumpe ?i semnificative men?ionate de Matei dar li s-a identificat ?i culoarea pielii: alb, galben negru. Potrivit tradi?iei, relicvele lor se p?streaz? la Milano în Italia ?i la Köln în Germania. Tradi?ia a v?zut în darurile lor în?elesuri ascunse: aur, pentru regalitatea Pruncului, t?mâie pentru dumnezeirea sa ?i smirn? pentru umanitatea ?i moartea sa. Textul evanghelistului Matei, modelat dup? acea grandioas? procesiune a popoarelor spre muntele Sion cântat? de profetul Isaia, este istoria c?l?toriei omului spre Dumnezeu.

8. Teme de medita?ie la Evanghelia s?rb?torii

Multe sunt temele de reflec?ie  sugerate de Evanghelia s?rb?torii. Enumer?m câteva: a) – steaua, elementul cosmic, natura în general ?i Scripturile sunt c?l?uze ce conduc la aflarea lui Mesia-Cristos, Emanuel-Dumnezeu-cu-noi. b) - via?? omului este o c?l?torie spre Dumnezeu; c) - lumina divin? care apare ?i dispare provocând rând pe rând, când bucurie când îngrijorare ?i team?; d) - situa?ia unui popor sau a unor oameni care adorm într-o religiozitate de rutin? cu capul pe c?r?ile sfinte; e) - atitudinea oamenilor politici ?i a intelectualilor în fa?a religiei; f) - noutatea cre?tin? absolut?, revolu?ionar?, care îi alarmeaz? pe cei puternici, exprimat? de scriitorul italian Mario Pompilio în cartea sa ?Cea de-a cincia Evanghelie” în afirma?ia: ?Acum boga?ii poart? daruri s?racului”. Exist?, în fine, o alt? pist? de reflec?ie, cea a alegerii radicale din partea omului ?i pe care italianul Giuseppe Prezzolini (1882-1982) a enun?at-o astfel: ?Noi oamenii avem de f?cut o alegere: sau ne l?s?m ghida?i de mirosuri ?i de miasme p?mânte?ti sau de str?lucirea celor de sus. Stelele îl c?l?uzesc doar pe acela care prive?te în sus, spre înalt. Animalele se las? mânate doar de miros, de adulmecarea a ceea ce st? jos, ?i adesea duhoarea l?sat? de alte animale le poart? în drumul lor. Alegerea oamenilor st? tocmai în asta”. Oricum, steaua indica drumul credin?ei plin de riscuri, asem?n?tor celui parcurs de Abraham care ?a plecat din p?mântul s?u f?r? s? ?tie unde merge” (Evr 11,2). A?a cum a subliniat un filosof evreu contemporan, mitului lui Ulise care se întoarce la Itaca, la via?a lini?tit?, în trecutul nostalgic ?i tihnit, i se opune acum istoria oamenilor biblici care las? patria îndreptându-se spre un ?inut necunoscut, c?ci ?noi nu avem aici o cetate st?t?toare ci c?ut?m una viitoare” (Evr 13,14).

9. Emblema vie?ii cre?tine

C?l?toria magilor devine astfel emblema vie?ii cre?tine, în?eleas? ca dezlipire, c?utare ?i r?spuns la chemarea de a-l urma pe Cristos. A?a s-a petrecut într-o zi pe malul lacului Tiberiade, când Isus le-a spus primilor ucenici: ?Veni?i dup? mine! ?i ei, îndat?, l?sându-?i mrejele, barca ?i pe tat?l lor, l-au urmat” (cf. Mt 4, 18-22). Cine r?mâne legat de p?mânt, de bunurile p?mânte?ti, acela nu poate deveni pelerin spre Cristos ?i cu Cristos. Cine este convins c? posed? totul, c? de?ine monopolul adev?rului se aseam?n? preo?ilor de le Ierusalim, reci t?lm?citori ai Scripturilor care nu-i implic? ?i nu-i convertesc. Cine ?i-a înfipt prea adânc r?d?cinile în cetate nu are nevoie de Betleem, dimpotriv? Betleemul îi apare ca ?i Nazaretul un loc f?r? importan??, ?de unde nu poate ie?i nimic bun”.

10. Pelerini c?l?uzi?i de astrul t?cut ?i de Scripturi

Dar povestirea Magilor ne aminte?te c? mul?i pornesc la drum, se pun în mi?care devin pelerini ai adev?rului. Între ace?tia, îns?, nu vedem numai fe?e cunoscute, dimpotriv?, cei diferi?i de noi sunt legiune: ?Mul?i vor veni de la r?s?rit ?i de la apus ?i vor ?edea la mas? în împ?r??ia cerurilor în timp ce fiii vor fi izgoni?i afar? în întuneric” (Mt 8,11-12). Se deschide astfel, în cadrul acestei povestiri de c?l?torie realitatea universal? a mântuirii întruchipat? de aceste personaje, de ace?ti magi, veni?i din R?s?rit. Mântuirea nu cunoa?te frontiere politice ?i culturale, to?i o pot primi. Ajung la Cristos pe c?i neumblate ?i adesea misterioase, cete de cre?tini ?anonimi” care îl caut? ?i îl m?rturisesc, poate f?r? s?-i pronun?e numele. Ei aduc din Madian, din Efa ?i din Saba aurul ?i t?mâia lor, adic? d?rnicia ?i iubirea lor. În procesiunea spre adev?rul ?i lumina lui Cristos întruchipat? de convoiul magilor de la R?s?rit, noi vedem ast?zi marea procesiune a Bisericii, ?o mul?ime imens?, pe care nimeni nu putea s? o numere, din toate na?iunile ?i rasele, popoarele ?i limbile” (cf Ap 7,9). La cap?tul drumului, al oric?rei c?ut?ri sincere se afl? adorarea lui Dumnezeu. C?l?toria are o ?int?, un loc de sosire. Este semnificativ ceea ce noteaz? evanghelistul Matei în finalul povestirii. Magii sunt înf??i?a?i ca adev?ra?i credincio?i în gestul lor de închinare: ??i c?zând în genunchi, s-au plecat cu fa?a la p?mânt înaintea lui” ?i doar apoi, "deschizându-?i comorile, i-au oferit daruri: aur, t?mâie ?i smirn?" (Mt 2,11).

11. Mesajul Epifaniei

?Scoal?-te, lumineaz?-te, Ierusalime, c?ci lumina ta vine ?i slava Domnului r?sare deasupra ta… Popoarele se vor îndrepta spre lumina ta ?i împ?ra?ii spre str?lucirea aurorei tale. Ridic?-?i ochii ?i prive?te împrejur”. Epifania este manifestarea lui Dumnezeu f?cut om pentru lume. ?Ridic?-te ?i prive?te!” Înceteaz? de a te plânge, ca ?i cum totul ar fi compromis, absurd ?i f?r? sens. Dac? ridici ochii ?i prive?ti mai departe, con?tientizezi c? în jur nu-i doar confuzie. E Domnul care vine ?i vin în întâmpinarea lui genera?ii ?i genera?ii de copii ?i tineri, sunt popoare în mers. Dar ca s?-?i dai seama trebuie s? te ridici, s? prive?ti ?i s? porne?ti în c?utare ca magii care au v?zut un semnal, un semn luminos. Eu au întreprins o lung? c?l?torie, anevoioas? ?i riscant?. Pentru a-l ?vedea” pe Isus este nevoie s? asum?m atitudinea acestor în?elep?i. A?adar, s? pornim pe urmele lor. Pentru ?a-l c?uta” pe Domnul: ?Unde este regele iudeilor?” Pentru ?a vedea” semnele prezen?ei sale: ?Am v?zut r?s?rind steaua lui”. Pentru ?a merge”: ?Am venit s? ne închin?m lui”. Atunci via?a zilnic?, cenu?ie ?i repetitiv?, se va lumina ?i vom deveni purt?tori de speran??. Epifania este s?rb?toarea luminii. Ne invit? se ne ridic?m, s? ie?im din întuneric, s? primim lumina, s? ne îmbr?c?m cu ea. Vom fi înv?lui?i de lumina binef?c?toare. Taina, ?misterul” este  o realitate ascuns? ?i inaccesibil?, înv?luit? în Dumnezeu. Crea?ia, de?i lucrare a lui Dumnezeu, nu reu?e?te s?-l dezv?luie pe deplin. Numai Isus, Fiul lui Dumnezeu f?cut om, ni-l face cunoscut, cu persoana sa, cu cuvintele sale, cu via?a sa.

12. Pregustarea osp??ului ve?nic

Celui care îl caut? cu inima sincer?, Dumnezeu îi vine în întâmpinare, i se arat? ?i astfel celebreaz? Epifania. C?l?toria vie?ii nu mai este ca drumul unei caravane ce se pierde în pustiu, ci ajunge într-o oaz? plin? de via??. Acela care îl caut? pe Dumnezeu, dup? ce va fi trecut chiar prin valea întunecat? a mor?ii, iese teaf?r ?i vede profilându-se la orizont masa preg?tit? de Domnul: ?Tu îmi întinzi masa înaintea potrivnicilor mei… Pentru c? tu e?ti cu mine” (cf. Ps 22/23).

13. Rug?ciunea Bisericii

Dumnezeule, care prin steaua c?l?uzitoare l-ai descoperit ast?zi neamurilor pe Fiul t?u unul-n?scut, d? ne, te rug?m, harul ca noi, care te-am cunoscut prin credin??, s? ajungem s? privim chipul m?ririi tale. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul t?u, care, fiind Dumnezeu, împreun? cu tine vie?uie?te ?i domne?te, în unire cu Duhul Sfânt, în to?i vecii vecilor.

S? ave?i o ?S?rb?toare binecuvântat?” cu lumina bucuriei în Domnul.
(Radio Vatican – Anton  Lucaci, material omiletic de duminic? 5 ianuarie 2025)