杏MAP导航

(Vatican News - 12 ianuarie 2025) E Ziua Domnului. S?rb?toarea ?Botezul Domnului” din aceast? a doua duminic? a ?Anului Sfânt 2025” ne invit? s? reflect?m asupra rena?terii noastre spirituale prin baia Botezului. Ast?zi ne afl?m to?i în mod ideal la râul Iordan ?i îl contempl?m pe Isus care cu smerenie se a?eaz? la rând între p?c?to?i pentru a fi botezat de Ioan. Contemplându-l pe Isus la primirea botezului în?elegem mai bine importan?a botezului cre?tin. Pentru ce Isus se las? botezat? R?spunde un vechi imn liturgic: ?Isus se coboar?-n Iordan ca s? spele p?catele noastre ?i multe ?i grele. Când iese din ap?, Ioan îl arat? mul?imii pe Mielul curat, f?r? pat?”. S-au petrecut atunci câteva semne minunate care dezv?luie c? Isus este trimisul lui Dumnezeu, Mesia cel a?teptat. De fapt, ?dup? ce Isus a fost botezat, s-au deschis cerurile ?i Duhul lui Dumnezeu, în chip de porumbel, s-a oprit deasupra lui, iar glasul Tat?lui a r?sunat: ?Acesta este Fiul meu cel iubit, în care mi-am g?sit mul?umirea” (cf. Mt 3,16-17: Ant. la intrare).

1. Manifestarea iubirii lui Dumnezeu

Dup? ce la Epifanie am s?rb?torit manifestarea lui Cristos (Mesia) popoarelor p?gâne reprezentate de magii de la R?s?rit, ast?zi în s?rb?toarea Botezului s?u în râul Iordan Cristos se arat? poporului evreu. Na?terea, epifania ?i botezul Domnului, la fel ca toate s?rb?torile mari, dezvolt? liturgic din diverse unghiuri manifestarea lui Isus ?i împlinirea misiunii sale mântuitoare. În Isus Cristos s-a manifestat iubirea nem?rginit? a lui Dumnezeu fa?? de noi: ?Când s-a ar?tat bun?tatea ?i iubirea de oameni a lui Dumnezeu, mântuitorul nostru – nu prin faptele pe care le-am fi f?cut noi în dreptate, ci dup? îndurare –, el ne-a mântuit prin baia rena?terii ?i reînnoirii Duhului Sfânt, pe care l-a rev?rsat din bel?ug asupra noastr? prin Isus Cristos, mântuitorul nostru, pentru ca, justifica?i prin harul lui, s? devenim în speran?? mo?tenitori ai vie?ii ve?nice” (Tit 3,4-7: lectura a doua). Baia rena?terii ?i a reînnoirii în Duhul Sfânt este gratuit? dar se dezvolt? într-un program de via??. Darul milostivirii lui Dumnezeu este ca o s?mân?? cu poten?ialit??i extraordinare de reînnoire continu?: ?De fapt, harul lui Dumnezeu s-a ar?tat ca mântuitor pentru to?i oamenii, înv??ându-ne s? respingem nelegiuirea ?i poftele lume?ti, ca s? tr?im în veacul de acum cu în?elepciune, cu dreptate ?i cu evlavie, a?teptând speran?a fericit? ?i ar?tarea gloriei marelui Dumnezeu ?i a Mântuitorului nostru, Isus Cristos. El s-a dat pe sine însu?i pentru noi, ca s? ne r?scumpere de orice nelegiuire ?i s? cure?e pentru sine un popor numai al s?u, plin de zel pentru fapte bune” (Tit 2,11-14: lectura a doua). Via?a nou? în Duhul Sfânt este d?ruit? prin taina Botezului. Ca fiecare sacrament ?i Botezul este preg?tit prin Cuvântul lui Dumnezeu ?i prin credin??. Aceasta înseamn? consim?ire la Cuvântul lui Dumnezeu. Lecturile liturgice ne ajut? s? descoperim frumuse?ea ?i bog??ia spiritual? a Botezului din perspectiva Evangheliei dup? sfântul Luca.

2. Ce înseamn? a boteza?

Era în jurul anului 30, dup? modul nostru de a calcula anii de la na?terea lui Isus. Un b?rbat numit Ioan Botez?torul tr?ia pe malurile r?ului Iordan din Palestina. Tr?ia ca nomazii din pustiu, care ?tiau s? fac? haine din p?r de c?mil? sau de capr?, purtau centuri de piele, locuiau în simple colibe sau în corturi ?i adesea petreceau noaptea în aer liber. Ioan boteza, ?i de aceea a fost numit ?Botez?torul”. Ce înseamn? a boteza? În?elesul cuvântului este ?a scufunda în ap?”. De fapt, cine voia s? fie botezat, cobora în râu ?i se scufunda aproape complet, în timp ce Ioan îi v?rsa ap? pe cap. Gestul acesta are o semnifica?ie profund?. Mai întâi, apa este izvor de via??. Când nu mai este ap?, când nu plou? mult timp, vine seceta ?i via?a dispare. Când apa revine, revine ?i bucuria ?i s?rb?toarea. Dar apa este ?i cauz? de moarte. Când cade peste m?sur?, provoac? dezastre, aduce distrugeri ?i întristare. Scufundarea în ap? la primirea Botezului este un semn de moarte ?i de via?? nou?. A coborî în ap?, a se scufunda total, manifest? voin?a de a muri pentru via?a de p?cat tr?it? pân? în acel moment. A ie?i din ap? la primirea botezului este semn al unei reînnoiri, al unei rena?teri. Este ca ?i cum am deveni f?pturi complet noi ?i am începe o via?? nou?. Cei care se l?sau boteza?i de Ioan în râul Iordan î?i m?rturiseau p?catele, ?i erau purifica?i. Începeau o via?? nou?.

3. Dou? botezuri: unul cu ap?, altul ?în Duhul Sfânt ?i foc”

Evanghelia duminicii (cf. Lc 3,15-16.21-22) vorbe?te despre dou? botezuri: botezul cu ap? administrat de Ioan ?i botezul ?în Duhul Sfânt ?i foc” dat de Dumnezeu. Scrie sfântul Luca: ?În acel timp, deoarece poporul era în a?teptare ?i to?i se întrebau în inima lor despre Ioan, dac? nu cumva este el Cristosul, Ioan le-a r?spuns tuturor: ?Eu v? botez cu ap?, îns? vine unul mai puternic decât mine, c?ruia nu sunt vrednic s?-i dezleg cureaua înc?l??mintei. El v? va boteza în Duhul Sfânt ?i cu foc” (Lc 3,15-16). În a doua parte a pericopei evanghelice se arat? c? Isus a fost botezat cu ap? de c?tre Ioan. Mântuitorul s-a supus botezului poc?in?ei ?i prin gestul s?u de smerenie ?i iubire preg?te?te un alt botez. Continu? evanghelistul Luca: ?în timp ce tot poporul era botezat, a fost botezat ?i Isus ?i, pe când se ruga, cerul s-a deschis ?i Duhul Sfânt a coborât asupra lui, sub chip trupesc, ca un porumbel, ?i o voce a fost din cer: ?Tu e?ti Fiul meu cel iubit, în tine îmi g?sesc toat? pl?cerea” (Lc 3,21-22). Acesta este botezul în Duhul sfânt ?i foc, pe care îl vor primi cei care, începând de la evenimentul Rusaliilor, vor crede în Isus Cristos (cf. Fap 2,2-41).

4. Isus solidar cu p?c?to?ii

Evanghelistul Luca noteaz? c? botezul lui Isus (cf. Lc 3,15-16.21-22) nu a fost ceva izolat, dar un gest de participare la o mi?care popular?, c?ci a avut loc ?în timp ce tot poporul era botezat” (Lc 3,21). Apoi adaug? foarte succint c? ?a fost botezat ?i Isus”. Supunându-se botezului conferit de Ioan ca semn de poc?in?? pentru iertarea p?catelor, Isus îndepline?te un gest de profund? solidaritate cu poporul p?c?tos. Prin aceast? alegere, Isus arat? c? înc? de la începutul activit??ii publice î?i în?elege via?a ca un drum de solidaritate cu oamenii ?i pentru oameni. Mesia (Cristos) nu se  înstr?ineaz? de istoria poporului s?u, dar o împ?rt??e?te ?i o asum?. Nu spune: ?P?catul este al vostru ?i v? prive?te”, ci ?Iau p?catul vostru asupra mea ?i port împreun? cu voi toate consecin?ele lui”. În acest eveniment este cuprins deja germenul crucii Mîntuitorului. Rezult? de aici inten?ia lui Isus de a tr?i ?i a-?i d?rui via?a pentru al?ii pân? la sacrificiu. Isus r?mâne fidel acestei atitudini de solidaritate pân? la sfâr?it. În?elegem din asta c? scufundarea în Iordan nu este doar primul act public s?vâr?it de Cristos, dar ?i gestul revelator al întregii sale vie?i. Se poate spune c? toat? via?a lui Isus este con?inut? în acest botez de asumare a p?catelor altora. Apostolul Paul, maestrul sfântului Luca, explic? ce înseamn? faptul c? ?a fost botezat ?i Isus”: ?Pe cel care nu a cunoscut p?catul el (Dumnezeu) l-a f?cut p?cat de dragul nostru pentru ca noi s? devenim justificarea lui Dumnezeu în el” (2Cor 5,21).

5. Isus ?i Duhul d?t?tor de via??

Citind sau ascultând cu aten?ie Evanghelia zilei constat?m c? sfântul Luca nu pune în prim plan botezarea lui Isus de c?tre Ioan. Evanghelistul a?eaz? botezul lui Isus ca fundal al povestirii la timpul trecut, men?ionând doar c? în timp ce tot poporul era botezat, ?a fost botezat ?i Isus” (Lc 3,21). În prim plan sunt în schimb cele petrecute în timpul botezului ?i dup? ce a fost botezat: rug?ciunea lui Isus, venirea Duhului Sfânt asupra lui ?i glasul din cer care explic? cine este cel botezat de Ioan. Evanghelistul precizeaz? despre Isus în momentul botezului, c? ?pe când se ruga, cerul s-a deschis ?i Duhul Sfânt a coborât asupra lui, sub chip trupesc, ca un porumbel, ?i o voce a fost din cer: ?Tu e?ti Fiul meu cel iubit, în tine îmi g?sesc toat? pl?cerea” (Lc 3,21-22). Dac? cerurile se deschid, înseamn? c? odat? cu Isus a sosit timpul reconcilierii dintre Dumnezeu ?i oameni. Dac? Duhul coboar? asupra lui Isus, ca un porumbel, înseamn? c? Isus vine s? aduc? lumii via?a ?i pacea lui Dumnezeu. Porumbelul din corabia lui Noe a purtat, de fapt, prima ramur? verde dup? ce potopul pustiise p?mântul. Glasul care vine din cer ?i proclam? c? Isus ?este Fiul meu cel iubit”, vrea s? arate c? Isus este mai mult decât un om: este o persoan? divin?. Este Fiul Tat?lui.

6. Începutul vie?ii publice cu puterea Duhului

Botezul lui Isus în râul Iordan nu indic? doar solidaritatea cu p?c?to?ii din partea celui care în timpul botezului s?u este proclamat ?Fiul cel iubit al lui Dumnezeu”. Botezul marcheaz? începutul vie?ii publice a lui Isus, care potrivit celor patru evangheli?ti are loc imediat dup? botezul primit de la Ioan. Isus începe misiunea cu puterea Duhului Sfânt. La fel se va întâmpla îndat? dup? Rusalii ?i dup? botezarea primilor cre?tini. Atunci a început via?a Bisericii sus?inut? de Duhul Sfânt, mai întâi în surdin? la Ierusalim (cf. Fap 2,41-47) ?i apoi pretutindeni la Ierusalim, în Siria, în Asia Mic?, în Grecia ?i, în fine, în capitala imperiului, la Roma.

7. Redescoperirea Botezului cre?tin

Când Ioan Botez?torul prevestea c? Dumnezeu îi va boteza pe oameni ?în Duhul Sfânt ?i cu foc”, se gândea probabil c? Dumnezeu îi va distruge pe p?c?to?i cu ?suflare de foc”. Asta se deduce din cultura mesianic? ?i stilul lui Ioan. Îns?, ceea ce s-a petrecut în lume prin focul Duhului comunicat de Isus ucenicilor s?i, este de-a dreptul surprinz?tor. Multor cre?tini le este greu poate s? realizeze importan?a botezului. Focul botezului lor r?mâne acoperit de cenu?? într-un col?i?or al inimii. R?mâne ceva din trecut. De aceea, botezul în Duhul Sfânt trebuie redescoperit mereu, ca focul de sub cenu?a indiferen?ei ?i a uit?rii.

8. Duhul Sfânt în misiunea lui Isus

Prezen?a Duhului Sfânt este evocat? în mod particular de câteva texte din cartea profetului Isaia. Ele sunt foarte importante pentru a în?elege sensul botezului. Definesc misiunea lui Isus. Reproducem dou? dintre ele care l?muresc pagina evanghelic?. Despre care Duh este vorba? În ce consist? manifestarea Duhului? Explic? profetul: ?Se va odihni peste el Duhul Domnului: duhul în?elepciunii ?i al în?elegerii, duhul sfatului ?i al t?riei, duhul ?tiin?ei ?i al fricii de Domnul. Î?i va g?si bucuria în teama de Domnul; nu va judeca dup? aparen?a ochilor ?i nu va lua hot?râri dup? cele auzite cu urechea. Îi va judeca pe cei s?raci cu dreptate ?i va lua hot?râri cu nep?rtinire pentru cei nevoia?i ai ??rii” (Is 11,2-4a). ?i un alt text din finalul c?r?ii lui Trito-Isaia: ?Duhul Domnului Dumnezeu este asupra mea; de aceea Domnul m-a uns ?i m-a trimis s? aduc vestea cea bun? s?racilor, s? leg [r?nile] celor cu inima zdrobit?, s? vestesc eliberare celor captivi ?i deschidere a porilor celor închi?i; s? vestesc un an de bun?tate a Domnului” (Is 61,1-2a). În ambele texte Duhul lui Dumnezeu este d?ruit în vederea unei misiuni pentru stabilirea drept??ii în favoarea celor exclu?i ?i marginaliza?i. Isus însu?i se va sim?i învestit cu aceast? misiune. Într-o zi va cita tocmai textul din profetul Isaia (61,1) în sinagoga din Nazaret (cf. Lc 4,16-19). Minunea s?vâr?it? prin lucrarea Duhului este refacerea istoriei oamenilor, eliberându-i de toate formele de egoism care îi macin? l?untric.

9. Duhul Sfânt în rug?ciunea lui Isus

Evanghelistul stabile?te o leg?tur? între darul Duhului ?i rug?ciune. Duhul coboar? asupra lui Isus ?pe când se ruga”. Aceast? leg?tur? este subliniat? ?i în alte ocazii. Ea este valabil? atât pentru Isus cât ?i pentru comunitatea credincioi?ilor. La Rusalii, Duhul coboar? asupra apostolilor pe când erau în rug?ciune. În cartea Faptele Apostolilor citim c? ?To?i ace?tia, într-un cuget, st?ruiau în rug?ciune împreun? cu femeile ?i cu Maria, mama lui Isus, ?i cu fra?ii lui” (Fap 1,14). Regula continu? s? fie valabil? pentru orice cre?tin. De exemplu, evanghelistul Luca încheie o scurt? catehez? despre rug?ciune cu aceast? concluzie: ?A?adar, dac? voi, cei care sunte?i aici, r?i cum sunte?i, ?ti?i s? da?i daruri bune copiilor vo?tri, cu cât mai mult Tat?l vostru din ceruri îl va da pe Duhul Sfânt celor care i-l cer?” (Lc 11,13).

10. Fiul iubit ?i crucificat

De asemenea, cuvintele glasului din cer: ?Tu e?ti Fiul meu cel iubit, în tine îmi g?sesc toat? pl?cerea” (Lc 3,22) se lumineaz? prin texte din Vechiul Testament. De exemplu, psalmistul vorbe?te despre Mesia trimis în lume s? readuc? popoarele la ascultare:?Tu e?ti Fiul meu, eu ast?zi te-am n?scut” (Ps 2,7).  Proclama?ia glasului din cer: ?Tu e?ti Fiul meu cel iubit, în tine îmi g?sesc toat? pl?cerea” (Lc 3,22) este un ecou al profe?iei lui Isaia despre ?slujitorul suferind” (cf. Is 42,1).  Este probabil? ?i referin?a la cuvintele lui Dumnezeu adresate lui Abraham cu privire la fiul Isaac (cf. Gen 22,2.12.16). La lumina acestor referin?e se în?elege c? Isus este Fiul iubit, supus încerc?rilor ?i învestit cu o misiune care îl va face s? parcurg? drumul martiriului. Isus este un Fiu iubit ?i crucificat. Existen?a lui este d?ruit? Tat?lui ?i oamenilor.

11. Botezul cre?tin: dar ?i misiune

Descrierea botezului în râul Iordan nu arat? doar alegerea f?cut? de Isus, dar ajut? s? descoperim ?i drumul ucenicului s?u. În botezul lui Isus g?sim componentele fundamentale al botezului cre?tin care este deopotriv? dar ?i proiect de realizat. Darul este acesta: la botez primim Duhul înfierii ?i devenim fii ai lui Dumnezeu. Programul este misiunea profetic? de îndeplinit pentru reînnoirea lumii. La fel ca via?a lui Cristos, ?i via?a cre?tin? ar trebui s? fie o tr?ire continu? în fidelitate fa?? de botez; o fidelitate fa?? de acel gest divin care ne-a reînnoit smulgându-ne din p?cat pentru a ne introduce în moartea ?i învierea lui Cristos. Se petrece o schimbare de direc?ie de la istoria mundan? la istoria lui Dumnezeu. Noul Testament exprim? aceast? fidelitate fa?? de botez prin diverse formule, ca de pild? ?a muri pentru p?cat ?i a se conforma lui Cristos”; ?a abandona omul vechi pentru a se îmbr?ca cu omul nou”. Vechi ?i nou nu în sens cronologic, ci calitativ. Nou este ceea ce apar?ine lui Dumnezeu, iubirii; vechi este ceea ce apar?ine p?catului sau egoismului.

12. Roadele Botezului

Botezul lui Isus este izvorul ?i modelul botezului cre?tin. În Cristos Isus suntem boteza?i, suntem elibera?i de p?cat, devenim f?pturi noi. ?i nou? glasul din cer ne repet?: ?Tu e?ti Fiul meu cel iubit!”. De aceea, trebuie s? tr?im darul primit; s? credem c? suntem fii ai lui Dumnezeu, iubi?i de Dumnezeu. S? ne l?s?m pl?smui?i de darul Duhului Sfânt. ?Prin botez, suntem elibera?i de p?cat ?i ren?scu?i ca fii ai lui Dumnezeu, devenim m?dulare ale lui Cristos, suntem încorpora?i în Biseric? ?i f?cu?i p?rta?i la misiunea ei (cf. CBC  1213). Botezul este cel mai frumos ?i cel mai minunat dintre darurile lui Dumnezeu. (…) Îl numim dar, har, ungere, luminare, hain? nesupus? stric?ciunii, baie a rena?terii, pecete ?i tot ce poate fi mai scump. Este dar, pentru c? este oferit celor care nu aduc nimic, este har, fiindc? este d?ruit chiar ?i celor p?c?to?i; botez, pentru c? p?catul este îngropat în ap?; ungere, pentru c? este sfânt ?i regesc (a?a sunt cei care sunt un?i); luminare, fiindc? este lumin? str?lucitoare; hain?, fiindc? acoper? ocara noastr?; baie, pentru c? spal?; pecete, fiindc? ne ocrote?te ?i fiindc? este semnul puterii lui Dumnezeu (cf. CBC 1216)

13. Reînnoirea harului primit la Botez

Ast?zi Tat?l din ceruri ne spune ?i nou?: ?Tu e?ti fiul meu”. Aceast? demnitate este comoara spiritual? din care tr?im. E dar ?i misiune. Sunt talan?i ce nu trebuie irosi?i. Nu trebuie ascun?i dar folosi?i zi de zi. Avem mereu mai mul?i decât credem, oricum, îndeajuns pentru a ajunge la plin?tatea vie?ii ?i fericirea ve?nic?. S?-i cerem Domnului s? putem auzi ?i sim?i l?untric acest glas: ?Tu e?ti fiul meu”. E bine totodat? s? ne amintim de locul ?i timpul în care am început s? facem parte din familia lui Dumnezeu prin baia Botezului. Cei mai mul?i am fost boteza?i când eram mici. În grija lor de a da copiilor tot ce aveau mai bun, p?rin?ii no?tri au considerat c? este just ?i potrivit s? ne împ?rt??easc? aceea?i credin?? ?i acela?i dar de care s-au bucurat ei de la începutul vie?ii. Recuno?tin?a cea mai mare fa?? de ei st? în sârguin?a de a reaprinde în noi darul primit atunci în sufletele noastre. Era ca o s?mân?? pus? cu grij? în p?mânt bun ca s? creasc? ?i s? aduc? roade. De aceea, ori de câte ori facem semnul Crucii cu ap? sfin?it? s? spunem cu credin??: Prin semnul acestei apei reînnoie?te în mine, Doamne, harul Botezului pe care l-am primit ?În numele Tat?lui ?i al Fiului ?i al Sfântului Duh. Amin”. Suntem ca o cas? mereu în construc?ie sau ca un drum mereu în lucru. Lucrarea vie?ii este orientat? spre etern. ?inta noastr? este cerul de unde s-a auzit glasul când am fost boteza?i: ?Tu e?ti fiul meu cel iubit!” ?inta este în cer dar se construie?te pe p?mânt, tr?ind via?a nou? inspirat? de Evanghelie, a?teptând speran?a fericit? ?i ar?tarea gloriei marelui Dumnezeu ?i a Mântuitorului nostru, Isus Cristos.

14. Rug?ciunea Bisericii

Suntem în Anul Sfânt 2025 proclamat ?Jubileu al Speran?ei”. S? trecem a?adar prin Poarta Sfânt? care este Cristos. Dumnezeu a?teapt? s? ne îmbr??i?eze în sacramentul iert?rii, precum tat?l din parabola fiului risipitor. Vrea s? s?rb?toreasc? întoarcerea fiului printr-un mare osp??.  ?Dumnezeule atotputernic ?i ve?nic, care, la Botezul s?u în Iordan, l-ai proclamat pe Cristos drept Fiul t?u preaiubit, în timp ce Duhul Sfânt cobora asupra lui, d?ruie?te-le fiilor t?i adoptivi, ren?scu?i din ap? ?i Duh Sfânt, harul s? r?mân? mereu în iubirea ta.

S? ave?i o ?Duminic? binecuvântat?” cu bucurie ?i speran?? în Domnul.

(Radio Vatican – Anton Lucaci, material omiletic de vineri 10 ianuarie 2025)