杏MAP导航

(Vatican News - 22 decembrie 2024) E Ziua Domnului. Suntem în preajma s?rb?torii Cr?ciunului. Chemarea Bisericii devine din ce în ce mai intens?: ?Domnului care va veni, veni?i cu to?i s? ne închin?m!” ?Coborâ?i, ceruri, roua de sus ?i norii s?-l reverse în ploaie pe Cel Drept; s? se deschid? p?mântul ?i s?-l odr?sleasc? pe Mântuitorul (cf. Is 45,8: Ant. la intrare). S-a împlinit deja profe?ia de demult: ?Iat?, Fecioara va z?misli ?i va na?te un fiu ?i-i va pune numele Emanuel” (cf. Is 7,14: Ant. la Împ?rt??anie), care înseamn? ?Dumnezeu-cu-noi” (Mt 1,23). La vestea îngerului, Fecioara Maria a r?spuns f?r? rezerve ?i cu adânc? smerenie: ?Iat? slujitoarea Domnului; fie mie dup? cuvântul t?u” (Lc 1,38: Aclama?ie la Evanghelie). Domnul care a venit în sl?biciunea firii noastre omene?ti în urm? cu peste dou? mii de ani, va veni în slav? la sfâr?itul timpurilor ?i vine acum în chip tainic în via?a noastr?. S? înfrumuse??m c?mara sufletului pentru a-l primi pe Cel S?rb?torit. Preg?tim întâlnirea cu Domnul urmând lecturile liturgice mai întâi într-o privire de ansamblu iar apoi în mod separat în ordinea propunerii lor în adunarea duminical? a credincio?ilor.

1. Preg?tirea întâlnirii cu Domnul care vine

Prin profetul Miheia, Domnul ne d? întâlnire la marginea unei mici a?ez?ri din provincia Iudeea. S? ne gr?bim, deci, s? l?s?m în urm? ?m?re?iile” inutile ale lumii, ?i uneori ale Bisericii, pentru a îmbr??i?a mica realitate în care se petrec lucruri tainice. O facem la ?coala Fecioarei Maria din Nazaret, mama Mântuitorului. Prin Scrisoarea c?tre Evrei, ni se aminte?te c? s-a încheiat timpul în care se mergea la Dumnezeu prin intermediul unor jertfe rituale. Acum, Dumnezeu vine la noi în mod personal. Dumnezeu însu?i coboar? ?i se jertfe?te. El a?teapt? de la noi oferirea voin?ei noastre. S?-i oferim împreun? Domnului jertfele ce se nasc din inim?. Evanghelia zilei ne arat? prima tres?ltare de bucurie a întrup?rii Domnului, unit? cu un imens sentiment de uimire. Primind-o pe Maria în pragul casei Elisabeta exclam? de uimire: ??i de unde îmi este dat? mie aceasta, ca s? vin? mama Domnului meu la mine?” S? deschidem inimile la noutatea lui Dumnezeu! S? alegem gesturile mici precum unirea voin?ei noastre cu voin?a lui Dumnezeu, l?sându-ne vizita?i de bucuria dumnezeiasc?! În felul acesta, în Anul Sfânt 2025 vom putea primi ?i d?rui lumii pe Acela care este Pacea.

2. Tu, Betleem, de?i cel mai mic între ora?ele lui Iuda

Relu?m separat textele liturgice. Ele ne conduc la locul în care Fecioara Mam? îl va na?te pe Mesia. Deja cu opt secole mai înainte, profetul Miheia anun?ase c? Mesia se va na?te într-un mic sat din ?inutul lui Iuda, nu departe de Ierusalim, cetatea marelui Rege. Este vorba de Betleem, un sat de p?stori, patria lui David, regele care a guvernat ca p?stor na?iunea lui Israel în siguran?? ?i pace. Originea lui Mesia ?urc? pân? în vremuri str?vechi, pân? în zilele ve?niciei”. ?Dup? ce Domnul va fi l?sat în p?r?sire pe poporul s?u un anumit timp, va veni ziua în care aceea care trebuie s? nasc? va na?te, ?i atunci cei care vor fi r?mas credincio?i se vor întoarce la fiii lui Israel. El se va ridica ?i va cârmui cu puterea Domnului ?i cu m?re?ia numelui Domnului Dumnezeului s?u; to?i vor tr?i în lini?te, c?ci st?pânirea sa se va întinde pân? la marginile p?mântului. El va fi pacea noastr?” (cf. Mih 5,1-4a: prima lectur?). Profetul anun?? c? vizita lui Dumnezeu nu este legat? de localit??i de seam?, ci urmeaz? c?ile celor s?raci. Mesia vine în s?r?cie pentru ca prin s?r?cia lui s? ne îmbog??easc?. Pentru lucrarea sa mântuitoare Dumnezeu nu alege locuri ?i persoane importante în ochii oamenilor. Prefer? localit??i lipsite de importan?? precum Betleem ?i Nazaret; privirea sa se opre?te la persoane simple care nu conteaz? în ochii lumii. Din toat? revela?ia biblic? reiese c? darurile Domnului sunt gratuite. Dar Dumnezeu cere participarea noastr? interioar? ?i exterioar? la lucrarea sa. Domnul a?teapt? deschiderea noastr? pentru a le primi.

3. Disponibilitatea lui Mesia: ?Iat?, vin!”

Intrând în lume, copilul din Betleem se va jertfi într-o zi pe lemnul crucii. Jertfa sa nou? va des?vâr?i leg?mântul de reconciliere cu Dumnezeu Tat?l. Fiul lui Dumnezeu ia trup omenesc din Fecioara Maria pentru a face voia Tat?lui, salvându-ne, purificându-ne de p?cat ?i sfin?indu-ne prin oferirea ca jertf? a trupului s?u, adus? o dat? pentru totdeauna. Scrisoarea c?tre Evrei arat? gândurile ?i disponibilitatea lui Cristos la intrarea în lume (Evr 10,5-10: lectura a doua). Jertfele aduse lui Dumnezeu de c?tre oameni de-a lungul istoriei nu au fost îndeajuns pentru a distruge p?catul ?i restabili leg?mântul de reconciliere. Atunci, intrând în lume, Cristos spune: ?Tu n-ai voit nici jertf?, nici ofrand?, ci mi-ai alc?tuit un trup. Nu ?i-au pl?cut nici arderile de tot, nici jertfele pentru p?cat. Atunci am zis: «Iat?, vin – în sulul c?r?ii este scris despre mine – ca s? fac voin?a ta, Dumnezeule!»” (Evr 10,5-7). Iat? concluzia: ?Datorit? acestei voin?e, suntem sfin?i?i prin jertfa trupului lui Isus Cristos o dat? pentru totdeauna” (Evr 10,10). Dumnezeu nu a?teapt? presta?iile, ci vrea inimile noastre. Vrea ascultare, nu jertf?. Doar simplitatea inimii ne face capabili s? spunem: ?Nu am nici aur, nici argint; nu pot aduce jertfe, nici arderi de tot. Pot doar s? spun: Iat?, vin…”.  Acesta este marele mesaj al Scrisorii c?tre Evrei. Doar cei s?raci în duh ?tiu c? singura ofrand? pl?cut? lui Dumnezeu este îns??i existen?a lor, adic? via?a noastr? cu în?l?imile ?i cu abisurile ei, cu infidelit??ile ?i p?catele noastre. Recunoscându-le ?i cerând iertare primim îmbr??i?area Tat?lui. Pentru aceasta a venit Cristos, ca s? ne arate milostivirea lui Dumnezeu, s? ne conduc? la casa patern? ?i s? avem via?? din bel?ug.

4. Disponibilitatea Mariei: ?Iat?, slujitoarea Domnului!”

?Iat? slujitoarea Domnului: fie mie dup? cuvântul t?u!” (Lc 1,38b), a r?spuns Maria din Nazaret la vestea dat? de îngerul Domnului. Îndat? dup? ce a primit vestea îngerului Gabriel, Fecioara Maria s-a dus în grab? la vara sa Elisabeta ?i a r?mas trei luni cu ea. Acesta este misterul de bucurie pe care îl contempl?m ca preg?tire imediat? la s?rb?toarea Cr?ciunului. Evanghelistul Luca introduce povestirea acestei vizite între cele dou? anun?uri f?cute lui Zaharia ?i Mariei ?i cele dou? na?teri a lui Ioan Botez?torul ?i a lui Isus (cf. Lc 1,39-48). Drumul pe care îl parcurge Fecioara Maria de la Nazaret la Ain Karim este acela?i pe care l-a parcurs chivotul leg?mântului, când regele David l-a transportat prin ?inutul lui Iuda pân? la Ierusalim (cf. 2Sam 6,2). Pe acela?i drum va merge Isus, când va porni decis în c?l?torie spre Ierusalim (cf. Lc 9,51). Trei c?l?torii, cea a chivotului leg?mântului, cea a Mariei ?i cea a lui Isus, toate marcând calea lui Dumnezeu care se îndreapt? spre lumea veche pentru a-i aduce bucuria apropiatei mântuiri. Îngerul Gabriel care îi veste?te Mariei na?terea extraordinar? a fiului s?u Isus, anun?? totodat? na?terea unui fiu d?ruit Elisabetei la b?trâne?e. Credin?a în cuvântul adus de solul ceresc o face s? porneasc? în grab? c?tre ?inutul muntos, într-o cetate a lui Iuda. R?spunzând la salutul Mariei, Elisabeta interpreteaz? evenimentul. Ea subliniaz? credin?a Mariei ?i ascultarea ei fa?? de cuvântul lui Dumnezeu: ?Fericit? aceea care a crezut c? se vor împlini cele spuse ei de Domnul!” (Lc 1,45). Maria este ?cea care crede”, este ?adev?rata credincioas?”. A acceptat pe deplin voin?a lui Dumnezeu spunând ?Iat?, slujitoarea Domnului”. Acesta este primul rod minunat al vizitei lui Dumnezeu. Mai departe, Maria se va comporta ca discipol, primul discipol al lui Mesia. Va spune ?i ea: ?Iat?, vin!”. Va spune mereu: ?Fie mie dup? cuvântul t?u”.

5. Maria, chivotul leg?mântului

Cum s-a spus deja, povestirea vizitei Mariei la vara sa Elisabeta aminte?te de transportarea chivotului leg?mântului la Ierusalim despre care citim în istoria lui Israel (cf. 2Sam 6,2). Chivotul leg?mântului sau arca era semnul prezen?ei Domnului în mijlocul poporului s?u. Mutarea solemn? a chivotului la Ierusalim a fost considerat? de regele David ca o îndatorire important? a domniei sale, dar el se considera nevrednic s? stea al?turi de prezen?a Domnului: ?Cum s? intre la mine arca Domnului?” (2Sam 6,9). Atunci a decis s? o poarte timp de trei luni în casa lui Obed-Edom. Când în cele din urm? arca a fost transportat? la Ierusalim, David a tres?ltat de bucurie ?i a început ?i danseze înaintea chivotului (2Sam 6,14). Observ?m în povestire punctele de contact între aducerea chivotului la Ierusalim ?i vizita Mariei la Elisabeta. Când a auzit Elisabeta salutul Mariei, a tres?ltat copilul în sânul ei, iar Elisabeta a fost umplut? de Duhul Sfânt ?i a exclamat cu glas puternic: ?Binecuvântat? e?ti tu între femei ?i binecuvântat este rodul sânului t?u! ?i de unde îmi este dat? mie aceasta, ca s? vin? mama Domnului meu la mine? (Lc 1,41-43). Dansul lui David înaintea chivotului prezen?ei lui Dumnezeu ?i mi?carea pruncului în sânul Elisabetei la intrarea în cas? a lui Mesia purtat de Maria sunt redate în original prin aceea?i expresie. Maria poart? prezen?a divin? în poporul s?u ?i cânt? primirea lui Dumnezeu de c?tre cei s?raci ?i nelua?i în seam?. Dumnezeu folose?te glasul Mariei pentru a face s? ajung? la ei milostivirea ?i bun?tatea sa. În aceasta const? m?rturia cre?tin?.

6. Fi?i unii pentru al?ii semne ale bun?voin?ei lui Dumnezeu

Vizita Mariei la Elisabeta r?mâne oricum un gest de slujire umil? conform spiritului Evangheliei. Niciodat? bucuria Evangheliei nu este doar pentru noi. Bucuria în Domnul tinde s? se r?spândeasc? traducându-se în slujire. Cât despre Elisabeta, inspirat? de Duhul Sfânt ea face primul act de credin?? în Cristos recunoscând în Maria pe Maica lui Dumnezeu. Ioan Botez?torul tresalt? de bucurie în fa?a Domnului s?u prezent în sânul Fericitei Fecioare. În timpul de preg?tire imediat? la s?rb?toarea Cr?ciunului, s? ascult?m cuvintele Mariei prin care ajunge la noi darul lui Dumnezeu, c?ci ?milostivirea lui manifestat? în Cristos r?mâne din neam în neam (cf. Lc 1,50). Domnul ne spune: ?fi?i milostivi precum Tat?l vostru este milostiv” (Lc 6,36). Sfânt? Tereza din Calcutta, Maica Tereza obi?nuia s? spun?: ?Este Cr?ciun ori de câte ori îi zâmbe?ti unui frate ?i îi dai mâna; ori de câte ori r?mâi în t?cere pentru a-l asculta pe altul; ori de câte ori speri cu cei închi?i, cu cei oropsi?i de s?r?cia fizic?, moral? ?i spiritual?. Este Cr?ciun ori de câte ori îi permi?i lui Dumnezeu s?-i iubeasc? pe al?ii prin tine”. Sunt fapte de milostenie ale celor milostivi?i ?i care spun cu psalmistul biblic: ?Dumnezeule, f?-ne s? ne întoarcem, arat?-ne fa?a ta ?i vom fi mântui?i!” (Ps 79/80,4ac).

7. Cântarea psalmistului

Întoarce-ne la tine, Doamne, ?i vom fi mântui?i. ?P?stor al lui Israel care ne c?l?uze?ti, ia aminte; tu care ?ezi peste heruvimi, arat?-te în str?lucirea ta. Arat?-?i puterea ?i vino s? ne mântuie?ti. Dumnezeul o?tirilor, întoarce-te spre noi; prive?te din cer ?i vezi. Cerceteaz? via aceasta. Ocrote?te ceea ce a s?dit mâna ta. Mâna ta s? fie peste omul ocrotit de tine, peste fiul omului pe care ?i l-ai ales. Atunci nu ne vom mai îndep?rta de tine, tu ne vei da via?? ?i numele t?u îl vom chema” (Ps 79/80,2ac ?i 3b.15-16.18-19: psalmul responsorial).

8. Rug?ciunea Bisericii

Dumnezeule, care ai ales-o pe umila fiic? a lui Israel, ca s? faci din ea locuin?a ta, d?ruie?te Bisericii o adeziune deplin? la voin?a ta, pentru ca, imitând ascultarea Cuvântului venit în lume pentru a sluji, s? tresalte de bucurie împreun? cu Fecioara Maria pentru mântuirea ta ?i s? se ofere ?ie într-o necontenit? cântare de laud?. ?Te rug?m, Doamne, revars? harul t?u asupra sufletelor noastre, pentru ca noi, care am cunoscut, prin vestirea îngerului, întruparea lui Cristos, Fiul t?u, s? fim du?i, prin patima ?i crucea lui, la slava învierii”.

S? ave?i o ?Duminic? binecuvântat?” cu bucurie ?i pace în inimi ?i în familii.

(Radio Vatican – Anton Lucaci, material omiletic de vineri 20 decembrie 2024)