杏MAP导航

(Vatican News - 8 decembrie 2024) E Ziua Domnului, duminica a doua din timpul de preg?tire la s?rb?toarea Cr?ciunului. Luând parte la sfânta ?i dumnezeiasca Liturghie ?i ascultând cuvântul Scripturii credincio?ii sunt lumina?i l?untric de Cristos, lumina lumii. R?sun? insistent în acest timp al  Adventului chemarea liturgic? lansat? de Biseric?: ?Domnului care va veni, veni?i cu to?i s? ne închin?m!” Domnul vine ca mântuitor al nostru. Str?vechea promisiune f?cut? de Dumnezeu prin profetul Isaia este ?i pentru genera?ia noastr?: ?Popor al Sionului, iat?, Domnul va veni s? mântuiasc? neamurile; el va face auzit glasul m?ririi sale, spre bucuria inimii voastre” (cf. Is 30,19.30: Ant. la intrare).

1.  Dou? duminici cu Ioan Botez?torul

Duminica aceasta din Advent ?i cea urm?toare sunt dominate de figura lui Ioan Botez?torul. El este crainicul care a preg?tit poporul la prima venire a lui Cristos în sl?biciunea firii omene?ti. Misiunea lui Ioan a fost salutat? de tat?l s?u Zaharia imediat dup? na?tere spunânderii: ?Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: c?ci vei merge înaintea Domnului s? preg?te?ti c?ile sale” (Lc 1,76). ?i într-adev?r preluând glasul profe?ilor de demult, Ioan denun?? opresiunea, corup?ia ?i nedrept??ile sistemului politic ?i religios din timpul s?u; cheam? la schimbarea de atitudine ?i de comportament pentru binele comun al tuturor. S-a spus c? profe?ii sunt con?tiin?a critic? a societ??ii. F?r? ei, aceasta lânceze?te, pierde din capacitatea de discern?mânt ?i nu ?tie încotro s? se îndrepte. Pentru poporul lui Israel de dup? exil cea mai mare nenorocire nu era lipsa de hran? sau de jertfe pentru sacrificiile de la templu, dar absen?a profe?ilor adev?ra?i, nu a celor de curte. Prezen?a lor în via?a poporului era atât de sim?it? încât, atunci când nu li se mai auzea glasul, mul?i se plângeau spunând: ?Semnele noastre nu le mai vedem, nu mai e niciun profet ?i nimeni dintre noi nu ?tie pân? când” (Ps 74,9).

2. Ioan Botez?torul preg?te?te cale lui Mesia

Îns? menirea lui Ioan Botez?torul este una cu totul particular?. El vorbe?te poporului despre ??tiin?a mântuirii întru iertarea p?catelor” ce se va realiza ?prin iubirea îndur?toare a Dumnezeului nostru cu care ne va vizita Cel care R?sare din în?l?ime”. Ioan preg?te?te calea lui Mesia pe care Dumnezeu îl trimite ?ca s?-i lumineze pe cei ce se afl? în întuneric ?i în umbra mor?ii, ?i s? îndrepte pa?ii no?tri pe calea p?cii” (cf. Lc 3,77-79). Isus însu?i va spune despre Ioan c? este ?cel mai mare dintre profe?i” (cf. Lc 7,28). El ?este cel despre care s-a scris: Iat?, îl trimit pe îngerul meu înaintea fe?ei tale, care va preg?ti calea înaintea ta” (Lc 7,29). Într-adev?r, cu pu?in timp înainte ca Isus s?-?i înceap? activitatea public?, Ioan Botez?torul îi deschide drumul prin predica sa.

3. O istorie a mântuirii pentru to?i oamenii

Totul s-a petrecut într-un moment istoric precis. De-a lungul istoriei multe popula?ii s-au deplasat dintr-un loc în altul pentru a se stabili în cele din urm? într-o regiune ce devine patria lor. Mul?i au luptat ?i suferit pentru un spa?iu de libertate ?i de via??. În antichitatea biblic? oamenii c?l?toreau mai cu seam? în teritoriul dintre marile fluvii Nil, Tigru ?i Eufrat, numit ?inutul Semilunii fertile, în c?utare de supravie?uire ?i viitor. Îns? nu to?i povestesc experien?a lor ca o ?istorie de mântuire”. Istoria lui Israel este una diferit?. Dac? în cultura greac? protagonistul istoriei este omul, în cultura lui Israel protagonistul istoriei este Dumnezeu care încheie un leg?mânt cu poporul s?u. El îi pune în mi?care pe oameni precum Abraham, Moise, regi, profe?i, întregul popor al lui Israel. El îl va trimite pe viitorul Mesia pentru ca prin el s? realizeze planul universal de mântuire. Ioan Botez?torul, ultimul dintre marii profe?i ai vechiului Israel îl prezent? pe Isus ca pe realizatorul acestui plan al lui Dumnezeu, cum se va citi ?i medita în Evanghelia duminicii a treia din Advent. În pericopa evanghelic? de azi Ioan Botez?torul predic? ?i cheam? oamenii s?-i preg?teasc? Domnului calea, primind un botez de poc?in?? pentru iertarea p?catelor.

4. ?Cuvântul lui Dumnezeu a fost asupra lui Ioan”

Evanghelistul Luca arat? cum se r?spânde?te cuvântul lui Dumnezeu pe drumurile lumii pentru a construi noua cetate a oamenilor. Precizeaz? c? Ioan Botez?torul a început s? predice în al cincisprezecelea an al împ?ratului roman Tiberiu Cezar, adic? în jurul anului 27/28 al erei noastre. În acea vreme toat? ?ara evreilor se afla sub st?pânirea Imperiului Roman. Provincia Iudeea era guvernat? în numele împ?ratului de c?tre Pon?iu Pilat. Reprezentan?i ai Romei guvernau ?i celelalte regiuni ale ??rii. Pentru ca încadrarea istoric? a lui Isus s? fie cât mai exact?, evanghelistul men?ioneaz? conduc?torii politici ai celorlalte provincii ?i autorit??ile religioase din Ierusalim. Prin asta sfântul Luca vrea s? arate c? Isus nu este un personaj mitologic. Mesia c?ruia Ioan îi preg?te?te calea este în inima istoriei ?i a lumii. În acest cadru istoric ?cuvântul lui Dumnezeu a fost asupra lui Ioan”. Dumnezeu i-a vorbit în t?cerea pustiului ?i l-a trimis s? cheme poporul evreu la poc?in??. Atunci Ioan s-a dus la râul Iordan ?i a început s? predice. Atr?gea lume din orice parte a ??rii. Chiar autorit??i civile ?i religioase coborau din capitala Ierusalim la râul Iordan ?i amestecându-se în mul?ime c?utau s?-l asculte sau s? vad? ce se întâmpl?. ?Poporul era în a?teptare ?i to?i se întrebau în inima lor despre Ioan, dac? nu cumva este el Mesia” (Lc 3,6).

5. Ioan: ?Glasul celui care strig? în pustiu”

Ioan clarific? lucrurile ?i spune despre sine c? este doar glasul celui care strig? în pustiu: ?Preg?ti?i calea Domnului!”. Prin glasul lui vorbe?te acela care este Cuvântul. El predic? pân? când se ar?t? Cuvântul întrupat ?i apoi dispare. ?i Ioan parcurgea toate împrejurimile Iordanului predicând botezul convertirii spre iertarea p?catelor (cf. Lc 3,3). Spre deosebire de evanghelistul Marcu, sfântul Luca scoate în eviden?? mai mult tr?s?tura profetic? a lui Ioan Botez?torul ?i mai pu?in pe cea ascetic?. Îl prezint? pe Ioan mai degrab? ca un predicator itinerant, decât un om al de?ertului. De altfel, Isus însu?i nu a tr?it ca pustnic în pustiu, dar ?cutreiera ora?ele ?i satele Palestinei, vestind împ?r??ia lui Dumnezeu ?i vindecând tot felul de boli ?i infirmit??i (cf. Mt 4,23). Ioan invit? oamenii s? se boteze în semn de purificare pentru a fi gata s? primeasc? iertarea p?catelor de la cel care vine. Suntem deja în pragul vie?ii publice a lui Isus. Aceea?i invita?ie de a primi botezul pentru iertarea p?catelor va fi relansat? de Isus la sfâr?itul Evangheliei, chiar în ziua învierii (cf. Lc 24,47). Iertarea p?catelor este darul lui Cristos înviat din mor?i.

6. Timp de convertire pentru to?i

Societatea evreiasc? a?tepta un Mesia, un ?Uns”al lui Dumnezeu, trimis s? înving? armata ocupan?ilor ?i s? redea na?iunii str?vechea str?lucire din timpul regelui David. Contrar acestei a?tept?ri, Ioan î?i începe predica cu un strig?t de alarm?. Nu-i mobilizeaz? pe cona?ionalii s?i la lupt? împotriva ocupan?ilor str?ini, ci împotriva unui du?man mult mai de temut ?i devastator. Îi chem? s? se întoarc? de la p?cat ?i nelegiuire. ?V? anun? c? Dumnezeu este mâniat pe voi, pentru c? via?a voastr? e plin? de p?cate ca un ?inut muntos cu trasee pr?p?stioase. Calea voastr? este ca un drum strâmb, cu multe ocoluri ?i cotituri, care îl împiedic? pe Dumnezeu s? vin? la voi”. A?teptau de la Dumnezeu eliberarea de sub ocupa?ia str?inilor, dar nu-?i d?deau seama c? ei în?i?i erau la rândul lor sclavi ai egoismului, ai nedrept??ii ?i ai banului. Autorit??ile, în loc s? se îngrijeasc? de cei slabi, îi asupreau. Preo?ii, în loc s?-i îndrume pe oameni s? asculte glasul lui Dumnezeu care mângâie în încerc?rile vie?ii, se foloseau de practicile religioase pentru a-?i m?ri autoritatea ?i a strânge bani din ofertele celor nevoia?i. Dar ?i s?racii, în loc s? se ajute între ei, se exploatau unii pe al?ii. Ast?zi am spune c? domnea o corup?ie generalizat?.

7. C?i de ie?ire din impas

În aceast? stare de lucruri Ioan are curajul s? denun?e relele ce bântuiau toat? ?ara ?i invit? locuitorii s?-?i recunoasc? fiecare propriile p?cate ?i s? îndrepte c?r?rile vie?ii. Dumnezeu este totdeauna de partea omului. ?i atunci ?toat? f?ptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu” (cf. Lc 3,6). Biserica propune aceast? pagin? din Evanghelie pentru a ne face con?tien?i c? ?i inimile noastre  pot fi afectate de acela?i venin al p?catului. Vrea s? ne spun? c? ?i pentru noi care ne preg?tim la s?rb?toarea Na?terii Domnului, calea vie?ii drepte este convertirea inimii. Doar în felul acesta via?a noastr? nu va mai fi un drum strâmb ?i întortocheat: ?Orice vale va fi umplut? ?i orice munte sau deal va fi nivelat; drumurile strâmbe vor fi îndreptate, iar cele cu gropi vor fi netezite” (Lc 3,6). Numai astfel vor fi înl?turate obstacolele care întârzie ?i împiedic? realizarea împ?r??iei lui Dumnezeu  între oameni.

8. Deschide?i-i larg por?ile lui Cristos!

Dac? lecturile liturgice propuse în prima duminic? a Adventului invitau la a?teptare, veghe ?i rug?ciune, ast?zi în a doua duminic? cuvântul Domnului devine imperativ prin Ioan Botez?torul. Acesta, la rândul s?u, preia de la profetul Isaia ?glasul celui care strig? în pustiu: Preg?ti?i calea Domnului: drepte face?i c?r?rile lui…. ?i toat? f?ptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu” (cf. Lc 3, 4-6). Mântuirea înf?ptuit? Cristos este un dar divin care cere colaborarea omului, acum în istorie, în centrul c?reia a intrat Mesia, Fiul lui Dumnezeu. Ce voia s? spun? Ioan prin chemarea ?Preg?ti?i calea Domnului!” ?i cele ce urmeaz?? Ioan citeaz? un pasaj mesianic din cartea lui Isaia (Is 40,3-5). Profetul descrie calea mântuirii, pe care Domnul o trasase pentru Israel în pustiu pe timpul lui Moise ?i pe care avea s? o traseze din nou pentru poporul s?u în timpurile mesianice. Isaia, ?i în consecin?? Ioan Botez?torul ?i evanghelistul Luca, de?i cu perspective istorice diferite, sunt convin?i c? numai Dumnezeu poate trasa pentru om calea mântuirii. Ce ar zice Ioan Botez?torul cre?tinilor din vremea noastr?? Probabil le-ar spune: ?Descuia?i ?i deschide?i u?ile blindate ale egoismului vostru! Ie?i?i din casele voastre ?i parcurge?i cu hot?râre calea Domnului, trecând peste toate dificult??ile pe care le întâmpina?i pe drumul vostru!” ?Deschide?i-i larg por?ile lui Cristos”, a strigat papa Ioan Paul al II-lea la începutul pontificatului s?u în octombrie 1978, iar în 1996 în vederea celui de-al treilea mileniu invita st?ruitor: ?S? trecem pragul speran?ei!”

9. S?rb?torea iert?rii

P?catul, convertirea, iertarea lui Dumnezeu sunt realit??i actuale. În ele este în joc via?a. Ce trebuie s? facem? În concret, fiecare s? priveasc? în?untrul s?u. Fiecare ?tie unde sunt c?r?rile strâmbe, unde s-au cuib?rit egoismul, indiferen?a, prepoten?a, senzualitatea, otrava p?catului. Fiecare ?tie unde ?i când i-a r?spuns Domnului care vine: ?Nu m? deranja, n-am timp pentru tine, n-am timp pentru al?ii, c?ci trebuie s? m? ocup de ale mele”. Fiecare cunoa?te nep?sarea ?i lipsa de responsabilitate în fa?a c?ilor strâmbe din via?a comunit??ii ?i în r?spândirea r?ului. Domnul ne cheam? s? schimb?m modul de a gândi ?i de a tr?i. Cere s? ne întoarcem din drum pentru a porni pe o cale dreapt?. Am tr?it poate departe de Dumnezeu, gândindu-m? doar la mine. Acum pot tr?i ca fiu al lui Dumnezeu ?i frate al celui care este aproape de mine. Înainte tr?iam izolat, acum pot tr?i împreun? cu al?i fii ai lui Dumnezeu în comunitate, în societate. M? angajez acum s? fac ceva pentru ca lumea s? fie mai bun?, s? fie mai fericit? familia mea, s? dau o mân? de ajutor celor din cas?, vecinilor din bloc, din cartier, din ora?ul sau satul meu, din ?ara mea, oriunde pot. Atunci Dumnezeu începe s?-mi zâmbeasc? din nou chemându-m? p?rinte?te ?fiul meu!”. Isus a descris în cunoscuta parabol? bucuria tat?lui la primirea fiului fugit de acas?. Când fiul mai mare s-a întors, l-a îmbr??i?at ?i a f?cut un mare banchet pentru ?s?rb?toarea iert?rii”. Îns?, convertirea nu este un eveniment ce se petrece o dat? pentru totdeauna în via?a unui om. ?Drumul nostru” tinde s? devin? strâmb. R?ul tinde s? revin? în via?a de toate zilele.

10. Jubileul speran?ei

Adventul este timpul bucuriei iert?rii. Curând începe Anul Jubiliar 2025. Tat?l ceresc e gata s? ne îmbr??i?eze în sacramentul Reconcilierii, s?-i spun? fiec?ruia: ?fiul meu!” ?i s? ne îmbrace cu haina mântuirii. Convertirea este ca o întoarcere din exil. Prima lectur? liturgic? este luat? din finalul unei mici c?r?i biblice, atribuite lui Baruh, secretarul credincios al profetului Ieremia (cf. Bar 5,1-9). Aflat în exil între cona?ionalii s?i, profetul Baruh exclam? într-un act de poc?in??: ?Iat?-ne ast?zi în deportarea noastr?! Nu ne împr??tia spre ocar?, spre batjocur? ?i spre pedeaps?, dup? toat? nedreptatea p?rin?ilor no?tri care s-au îndep?rtat de Domnul Dumnezeul nostru!” (Bar 3,8). M?rturisirea p?catelor este calea de adev?r ce permite poporului exilat s? ias? din tunelul întunecos al vie?ii. În recunoa?terea p?catelor Israelul se încredin?eaz? lui Dumnezeu. El singur cunoa?te calea în?elepciunii ?i viitorul. M?rturisirea p?catelor deschide poarta speran?ei. Prezen?a lui Dumnezeu în cetate aduce oamenilor pace ?i demnitate. Dac? cetatea oamenilor se caracterizeaz? prin sete de domina?ie, discriminare, samavolnicie, jale, cetatea lui Dumnezeu ofer? ospitalitate, lumin? ?i c?ldur?. Dumnezeu îi a?teapt? cu bra?ele deschise pe fiii care se întorc din robie: ?C?ci Dumnezeu va ar?ta la tot ce este sub cer str?lucirea ta… Ridic?-te, Ierusalim, ?i stai pe în?l?ime! Prive?te spre r?s?rit ?i vezi adunându-se copiii t?i de la apusul soarelui pân? la r?s?rit la cuvântul Celui Sfânt… Au plecat de la tine pe jos, du?i de du?mani, dar Dumnezeu îi aduce la tine purta?i cu glorie ca pe un tron regal… Dumnezeu îl va conduce pe Israel cu bucurie în lumina gloriei sale, cu îndurarea ?i dreptatea care vin de la el” (cf. Bar 5,3-9: prima lectur?). Ora?ul care odinioar? era bântuit de violen??, devine simbol al luminii ?i bucuriei ce eman? din gloria divin?, dar ?i al demnit??ii ?i m?re?iei omului. Când omul lucreaz? împreun? cu Dumnezeu la construirea cet??ii, aceasta devine treptat împ?r??ia sa în mijlocul oamenilor.

11. Nu-mi amintesc de când nimeni nu-mi strânge mâna

Într-o zi, un om f?r? ad?post stabil, care tr?ia în strad?, a fost primit în una dintre casele deschise de Maica Tereza în ora?ul indian Calcutta. B?trânul a fost îngrijit, sp?lat, b?rbierit, îmbr?cat cu haine curate. Când s-a aflat în fa?a Maicii Tereza, aceasta i-a strâns mâna ?i i-a zis: ?Sper c? v? ve?i sim?i bine între noi”. Înm?rmurit, acesta a r?spuns: ?Sunt ani de zile de când nimeni nu-mi strânge mâna, de ani de zile nimeni nu-mi zâmbe?te, de ani de zile nimeni nu m? ia în seam?. Sunt sigur c? m? voi sim?i bine în aceast? cas?”. În felul acesta se deschid u?ile blindate ale inimilor, se p??e?te pe calea Domnului. Trecem împreun? pragul speran?ei. Bucuria s?rb?torii izvor??te din inimi împ?cate cu Dumnezeu prin Sfintele Taine dar ?i cu semenii prin gesturi de bun?voin?? ?i dragoste fa?? de ei, ca cel al Maicii Tereza din Calcutta. Ea s-a apropiat de un s?rman b?trân cu bucuria ?i c?ldura lui Cristos, în inim? ?i în mâini. Prin asemenea gesturi, toat? f?ptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu. Aceasta este ?i speran?a noastr?.

12. Rug?ciunea Bisericii

Scriind cre?tinilor din ora?ul Filipi apostolul Paul este ?încrez?tor c? cel care a început în ei lucrarea bun? o va duce la îndeplinire pân? în ziua lui Cristos Isus”. Apoi se roag? pentru ei ?ca iubirea lor s? creasc? din ce în ce mai mult în cunoa?tere ?i discern?mânt în toate, ca s? disting? ceea ce este util, a?a încât s? fie cura?i ?i neprih?ni?i pentru ziua lui Cristos” (cf. Fil 1,6. 9-10: lectura a doua).  Ast?zi Biserica ne îndeamn? la rug?ciune ca Dumnezeu s? îndrepte c?r?rile sale în inimile noastre, s? netezeasc? în ele în?l?imile trufiei ?i nep?s?rii fa?? de semeni ?i s? ne preg?teasc? pentru a celebra cu credin?? vie venirea Mântuitorului nostru Isus Cristos. ?Dumnezeule atotputernic ?i milostiv, d?-ne, te rug?m, harul, ca nici o grij? p?mânteasc? s? nu ne împiedice în drumul nostru spre întâmpinarea Fiului t?u, iar cunoa?terea în?elepciunii cere?ti s? ne fac? p?rta?i de via?a lui.”

S? ave?i o ?Duminic? binecuvântat?” cu gânduri bune ?i idei clare.

(Radio Vatican – Anton Lucaci, material omiletic de vineri 6 decembrie 2024)