杏MAP导航

(Vatican News - 31 dec. 2024 / 1 ian. 2025) Mai rupem una sau dou? din filele calendarului civil ?i înc? o dat? un an se încheie iar un altul începe. Cât se adaug? tot atât se scade, cum spune poetul:. ?Cu mâine zilele-?i adaogi,/ Cu ieri via?a ta o scazi / ?i ai cu toate astea-n fa?? / De-a pururi ziua cea de azi” (Eminescu). La cump?na dintre ani devenim mai reflexivi, c?ci gândurile n?v?lesc sufletul într-un amestec de lumini ?i umbre, trezind sentimente nedeslu?ite de recuno?tin?? ?i speran?? dar ?i dureri t?inuite greu de st?pânit. Am dorit s? înf?ptuim multe, dar am f?cut cât s-a putut. Ne r?mâne speran?a anului nou care vine. Timpul trece iar scurgerea anilor ne face s? fix?m privirea pe chipul Aceluia care este ve?nic, c?ci este St?pânul timpului ?i al istoriei. În ultima zi a anului îi aducem mul?umire pentru binefacerile primite cântând ?Te Deum” iar în prima zi Biserica Romano-Catolic? propune s?rb?toarea Sfintei Fecioare Maria, N?sc?toare de Dumnezeu. A?adar, la poarta de intrare în noul an st? Maica Domnului care îl prezint? lumii pe Isus. La contemplarea misterului divinei maternit??i se une?te cântarea de gratitudine pentru anul care apune ?i de speran?? în cel care vine. În aceste clipe îi purt?m în suflet pe to?i cei dragi, de aproape ?i de departe. Dorin?a noastr? este s? ajungem s? fim împreun? cu Dumnezeu în timpul c?l?toriei p?mânte?ti dar ?i dup? încheierea ei. În prima parte a acestor considera?ii sunt propuse gânduri pentru sfâr?it de an iar în cea de-a doua reflec?ii de Anul Nou inspirate din Liturghia s?rb?torii.

1. Recuno?tin?? ne??rmurit?
Ajuns la o vârst? înaintat?, cardinalul italian Ersilio Tonini (1914-2013) cunoscut pentru frecventele lu?ri de pozi?ie în spa?iul public prin pres?, radio ?i televiziune, când a fost întrebat ce gânduri ar dori s? exprime într-un asemenea moment, a r?spuns: ?Înainte de toate o recuno?tin?? ne??rmurit? familiei c?reia îi datorez via?a fizic? ?i mai ales lumea interioar? cu sim??mintele ei, acele certitudini ?i aspira?ii care m-au c?l?uzit în umila slujire a lui Dumnezeu. Când voi ap?rea înaintea Domnului, îl voi ruga s?-mi permit? s? merg la tat?l meu ?i la mama mea. Mi-am preg?tit deja micul discurs. Când îi voi vedea le voi spune: «Trebuie s? v? mul?umesc tare mult. Cât erau de adev?rate lucrurile pe care mi le-a?i înv??at, cât erau de drepte cele ce-mi spunea?i, cât erau de frumoase, cât erau de sfinte!». În felul acesta mi-a? ar?ta gratitudinea, de?i niciodat?, nu ne d?m seama îndeajuns ce mare binefacere înseamn? familia. E bine s? ne amintim aceasta cel pu?in în ultima zi a anului. Dumnezeu a h?r?zit familia ?i ne-a dat fericirea s? o putem avea. S?-i mul?umim Domnului Dumnezeului nostru”.

2. Timpul trece
Romano Guardini, (Verona 1885 - München 1968) a fost un intelectual renumit italo-german în care s-au integrat spiritul reflexiv al poporului german ?i sensibilitatea lumii mediteraneene. Acest preot ?i teolog catolic poveste?te în jurnalul s?u o întâmplare care la prima vedere pare lipsit? de importan?? dar care l-a marcat profund. Plimbându-se pe aleea unui parc din ora?ul München, a fost întrebat de un tân?r gr?bit, cât este ora. I-a r?spuns politicos imediat, îns? faptul acesta obi?nuit l-a f?cut s? se întrebe personal la ce punct al vie?ii se afl?. ?i continuându-?i plimbarea cu dep?narea amintirilor a început s? realizeze c? pentru el timpul era înaintat.

3. Via?a în mâini bune
Este îndeajuns acest episod ca s? ne d?m seama c? timpul este o realitate r?scolitoare, complex? ?i misterioas?. Exist? un timp individual propriu omului, format de arcul ce se întinde de la na?tere pân? la moarte. Pentru fiecare na?terea ?i moartea fac parte din via??. În aceast? privin??, psalmul biblic 30,6 în vechea traducere latin? Vulgata are o imagine foarte sugestiv?: ?În manibus tuis Domine tempora mea”, adic? ?în mâinile tale Doamne sunt timpurile mele”, text care admite îns? ?i o alt? traducere deoarece cuvântul ?tempora”, ?timpuri” poate s? însemne ?i ?tâmple”. În acest caz, versetul psalmului se traduce: ?În mâinile tale, Doamne, sunt tâmplele mele”. Tu ?ii tâmplele capului meu în mâinile tale. Pulsa?iile inimii bat ritmul vie?ii care este tot timpul în mâinile lui Dumnezeu. Este bine ca acum la cump?na anilor s? sim?im ?i s? spunem cu toat? convingerea: ?În mâinile tale, Doamne, sunt tâmplele mele, este via?a mea!” Acum când un an se încheie ?i un altul e gata s? înceap?, con?tien?i c? via?a este în mâinile lui Dumnezeu, vrem ca trecerea spre noul an s? fie sub privirea Domnului, amintindu-ne de îndemnul apostolului Paul: ?Orice face?i, cu cuvântul ?i cu fapta, toate s? le face?i în numele Domnului Isus ?i prin el s? mul?umi?i lui Dumnezeu Tat?l” (Col 3,17).

4. ?Te Deum” ?i ?Miserere” cu încredere ?i speran??
De aceea, mai întâi îi aducem mul?umiri Domnului pentru zilele pe care le-am tr?it cu tâmplele în mâinile sale; îi mul?umim pentru bucuriile pe care ni le-a dat; îi mul?umim mai ales pentru c? nu a fost nici o clip? în care El s? ne fi p?r?sit; îi mul?umim plini de recuno?tin?? pentru c? de nenum?rate ori a alergat dup? noi, asemenea p?storului care merge în c?utarea oii r?zle?e ?i r?t?cite, prins? poate între spini ?i m?r?cini sau c?zut? în vreo v?g?un?, ?i g?sind-o, o scoate cu grij?, o ia pe umeri ?i o readuce bucuros la turm?. Cu sim??mintele fiului mai mic din parabola Tat?lui milostiv spunem fiecare: ?Miserere nostri, Domine, miserere nostri!”, ?Ai mil? de noi, Doamne, ai mil? de noi”. ?Fie, Doamne, mila ta asupra noastr? precum ?i noi am n?d?jduit în tine”. ?Salvum fac populum tuum Domine”, ?Mântuie?te, Doamne, pe poporul t?u ?i binecuvânteaz? mo?tenirea ta”. Voim s? p??im în noul an purta?i pe umerii Bunului P?stor care ne conduce la Tat?l ?i c?ruia îi cânt?m ?Te Deum” de mul?umire, acea rug?ciune universal? ce ne une?te cu to?i credincio?ii care îl binecuvânteaz? pe Tat?l ?i pe Fiul ?i pe Duhul Sfânt. Reînsufle?i?i de iubirea pe care Tat?l a turnat-o în inimile noastre prin Duhul Sfânt, Domnul ?i de via?? d?t?torul, care ne-a fost dat, spunem în numele Domnului nostru Isus Cristos: ?In te Domine speravi”, ?În tine, Doamne, am n?d?jduit ?i nu voi fi ru?inat în veci”.

5. Inscrip?ie pe poarta Anului Nou
Primeni?i l?untric, s? privim acum spre Anul Domnului 2025. Deasupra por?ii de intrare în noul an stau scrise cu litere mari cuvintele: Solemnitatea Sfintei Fecioare Maria N?sc?toarea de Dumnezeu ?i Ziua Mondial? de Rug?ciune pentru Pace. Maria, Maica Domnului îl prezint? lumii pe Pruncul Isus, R?scump?r?torul omului ?i Principele P?cii. În antichitate, când ora?ele erau împrejmuite cu ziduri de ap?rare ?i se putea intra în ele doar prin por?ile de acces, a încredin?a cuiva cheile ora?ului însemna a-l recunoa?te ca eliberator sau ca st?pân, în mâinile c?ruia locuitorii se predau necondi?ionat. Noi ar trebui s? facem la fel în prima zi a anului: s?-i încredin??m Domnului cheile or??elului care este inima noastr? ?i s?-i zicem: ?St?pâne?te, Doamne, Isuse! Domne?te suveran peste casa mea!” Reflectând asupra lecturilor biblice propuse de Liturghia din prima zi a anului, avem impresia c? admir?m tripticul pictat de mâna unui artist iscusit ?i consumat care a ?tiut s? pun? în centrul operei, figura umil? ?i glorioas? a Maicii Domnului iar al?turi de ea, de o parte ?i de alta, pe Apostolul neamurilor ?i pe P?storul Bisericii universale. Apostolul privind la Maria, explic? taina timpului; Papa, rugând-o pe Maica lui Dumnezeu, invoc? pacea vestit? de îngeri în Noaptea Sfânt?, în dorin?a de a preg?tii copiilor lumii un viitor de pace.

6. Maria, Iosif ?i pruncul Isus culcat în iesle
Evanghelia solemnit??ii continu? povestirea Na?terii lui Isus, invitându-ne s? fix?m aten?ia asupra Mamei Pruncului divin. E s?rb?toarea divinei sale maternit??i. În jurul lui Isus, al?turi de Maria ?i de Iosif, se mi?c? o serie de persoane, de oameni simpli care beneficiaz? cei dintâi de vestea cea bun?, dar apoi ajung de departe ?i oameni în?elep?i, c?ut?tori de adev?r, magii de la R?s?rit. În Evanghelia s?rb?torii citim c? ?p?storii s-au dus în grab? ?i i-au g?sit pe Maria ?i pe Iosif împreun? cu copilul care era culcat în iesle. Dup? ce l-au v?zut, au vestit cuvântul ce li se spusese despre acest copil. To?i câ?i îi auzeau se mirau de cele spuse lor de c?tre p?stori. Iar Maria p?stra toate aceste cuvinte ?i se gândea la ele în inima ei. P?storii s-au întors sl?vind ?i l?udând pe Dumnezeu pentru toate câte auziser? ?i v?zuser?, precum li se spusese. Când a sosit ziua a opta, a t?ierii împrejur, i-au pus copilului numele Isus, nume pe care i-l d?duse îngerul înainte de a fi fost z?mislit” (Lc 2,16-21: Evanghelia zilei). Cu ce spirit Maria, mama lui Isus, a stat înaintea lui Dumnezeu? Despre rolul Mariei în istoria cre?tin? ?i în planul divin de mântuire s-au scris nenum?rate c?r?i, dar ceea ce spune textul sacru este surprinz?tor de succint, de o simplitate ?i claritate extraordinar?. ?Maria p?stra toate aceste cuvinte ?i se gândea la ele în inima ei.”

7. Maica lui Dumnezeu
Rolul Mariei în via?a lui Isus ?i a Bisericii este enorm, dar atitudinea ei în fa?a evenimentelor pe care le-a tr?it ?i în care a ac?ionat, din voin?a lui Dumnezeu, ca protagonist?, a fost extrem de rezervat. Expresia ?Maica Domnului” ?i altele pe care le folose?te Biserica, au avut nevoie de medita?ie ?i aprofund?ri teologice, mai ales în primele veacuri cre?tine prin recunoa?terea Maternit??ii divine a Fecioarei Maria, la conciliul ecumenic din Efes, din anul 431. În via?a fiec?rui cre?tin, expresia Theotókos (în greac? ?Θεοτ?κο?”; în latin? ?Deipara” sau ?Dei genetrix”), N?sc?toare de Dumnezeu, este mai pu?in solemn? ?i de aceea mai familial?. Înc? de pe genunchii mamei, din ani copil?riei, se deprinde recitarea rug?ciunii: ?Sfânt? Marie, Maica lui Dumnezeu, roag?-te pentru noi, p?c?to?ii acum ?i in ceasul mor?ii noastre. Amin.”

8. Maria îl prezint? lumii pe Isus
?Maica lui Dumnezeu”: cuvinte pe care nimeni nu s-ar fi gândit ?i cutezat s? le asocieze pentru a spune ceva nemaipomenit, dac? nu ar avea la baz? un fapt istoric. Dumnezeu a voit s? aib? o mam?, aleas? din fiicele poporului s?u. Cel Atotputernic a voit s? depind? de bra?ele ?i de c?ldura unei mame Fecioare. Maria este cu adev?rat Mama lui Dumnezeu ?i nu doar simpl? ?N?sc?toare”, deoarece expresia ?n?sc?toare” desemneaz? pe aceea care aduce pe cineva la via??, în timp ca ?mama” aduce la via?? ?i asigur? cre?terea ?i educa?ia copilului. La Betleem, Fecioara Maria a adus la via?? un Fiu care avea s? arate lumii adev?ratul chip al lui Dumnezeu. Ea, Maica lui Dumnezeu, va fi al?turi de Fiul în momentele cel mai importante ale vie?ii. L-a înso?it atunci, îl înso?e?te de-a lungul istoriei, prezentându-l lumii. L-a introdus în lume. De aceea spuneam c? deasupra por?ii de intrare în noul an 2025 st? Ea, Maica lui Dumnezeu, prezentându-l ?i genera?iei noastre pe Isus, R?scump?r?torul omului.

9. Apostolul ?i taina timpului
De altfel, la început de an, îl ascult?m pe apostolul Paul vorbind despre Fiul lui Dumnezeu n?scut din femeie la împlinirea timpului. Vorbe?te totodat? despre misterul timpului ce se împline?te în istorie. Scrie în epistola c?tre Galateni: ?Fra?ilor, când a venit plinirea timpului, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul s?u, n?scut din femeie, supus Legii, pentru ca s?-i r?scumpere pe cei supu?i Legii ?i pentru ca s? dobândim înfierea. Iat? dup? ce pute?i cunoa?te c? sunte?i fii: Dumnezeu l-a trimis în inimile noastre pe Duhul Fiului s?u, care strig?: ’Abba, Tat?!’ A?adar, nu mai e?ti rob, ci fiu, iar dac? e?ti fiu, e?ti ?i mo?tenitor prin harul lui Dumnezeu” (Gal 4,4-7). Înainte de na?terea lui Cristos ?timpul nu ajunsese la plin?tatea sa: se poate spune c? era în curs de împlinire, de c?p?tarea unui con?inut ?i a unei semnifica?ii. S-a împlinit atunci când o femeie, Maria din Nazaret, a dat la lumin? pe Fiul, care din ve?nicie era Fiul lui Dumnezeu ?i n?scându-se a introdus eternul în timpul nostru. De atunci, zilele noastre care se scurg au c?p?tat valoare dumnezeiasc?, poart? amprenta harului divin ?i sunt aduc?toare de mântuire, de eliberare, de îndumnezeire. Sunt clipele, zilele,, lunile, anii erei noastre, era mânuirii noastre. Misterul se dezv?luie în timp ce se reveleaz?. Pentru ca deosebirea s? fie cât se poate de clar?, apostolul Paul afirm? c? noi am devenit fii adoptivi, printr-o înfiere suprafireasc? diferit? de cea natural?. Când Dumnezeu adopt? un om, îl face cu adev?rat fiu al s?u: nu-i d? doar numele ci via?? din via?a sa…Dumnezeu a trimis în sufletele noastre pe Duhul Fiului s?u. Acestea sunt evenimentele mari care schimb? din profan? în sacr? istoria mântuirii.

10. O istorie sacr?
Într-o viziune pozitivist? a timpului se spune despre clipele vie?ii: ?Omnia vulnerant, ultima necat”. ?Toate r?nesc, ultima ucide”. De altfel în mitologia greac? timpul ?Kronos” (Κρ?νο?) era reprezentat ca o divinitate care-?i devoreaz? copiii. Dup? ce Fiul lui Dumnezeu s-a f?cut om, a murit ?i a înviat din mor?i ?pentru noi oamenii ?i pentru a noastr? mântuire”, toate clipele vie?ii, inclusiv cea din urm?, sunt timp prielnic, timp calificat, ?Kairòs” (καιρ??), m?resc demnitatea de fii ai lui Dumnezeu, iar ultima înseamn? împlinirea vie?ii. Una din figurile cele mai însemnate ale martirajului cre?tin, Sfântul Igna?iu, episcop de Antiohia, scrie cre?tinilor din Roma ?L?sa?i ca eu s? ajung la lumina pur?; ajuns acolo voi fi cu adev?rat om. L?sa?i ca eu s? imit p?timirea Dumnezeului meu” (Ad Romanos VI,3; ed. F.X. Funk I, 261). Fiecare an ce se adaug? la via?a omului, ar trebui s? însemne o cre?tere în în?elepciune, vârst? ?i har înaintea lui Dumnezeu ?i a oamenilor. Este ceea ce se spune în Evanghelie despre copilul Isus, Fiul lui Dumnezeu devenit fiul Omului, spre a-i mântui pe fra?ii s?i, c?ci Dumnezeu a voit ca noi s? devenim fii ai s?i, ?fii întru Fiul s?u”.

11. Timp de binecuvântare
Marelui preot din Vechiul Testament i se poruncise s? binecuvânteze poporul folosind o formul? solemn? în care revine de trei ori numele tainic al lui Dumnezeu: Iahve’. Luat? din Cartea Numerilor, binecuvântarea este propus? de Liturghia din prima zi a anului. “Domnul i-a zis lui Moise: ‘Aron ?i urma?ii lui s?-i binecuvânteze pe fiii lui Israel cu aceste cuvinte: ’S? te binecuvânteze Domnul ?i s? te p?zeasc?. Domnul s?-?i lumineze fa?a asupra ta ?i s? se îndure de tine. Domnul s?-?i îndrepte fa?a c?tre tine ?i s?-?i d?ruiasc? pacea’. Astfel s? chema?i numele meu asupra fiilor lui Israel ?i eu Domnul îi voi binecuvânta” (cf. Num 6,22-27: prima lectur?). Preluat? de Sfântul Francisc din Assisi, este cunoscut? ca binecuvântarea c?tre Fratele Leon. În form? elaborat? este folosit? de asisten?ii catolici ai asocia?iei de cerceta?i la ceremonia promisiunii.

12. Episcopul Romei ?i pacea
De când papa Paul al VI-lea a instituit în 1968 Ziua Mondial? a P?cii, ascultând aceast? binecuvântare, în mod spontan, gândul se duce la marele Preot al Noului Leg?mânt, Cristos cel anun?at de profetul Isaia ca principe al p?cii. În numele lui, Papa adreseaz? an de an popoarelor lumii un mesaj de pace cu invita?ia la sporirea eforturilor ?i rug?ciune pentru ca Dumnezeu s? fac? s? str?luceasc? fa?a sa asupra lumii, asupra st?pânitorilor ei ?i asupra victimelor r?zboaielor. Mesajul papei Francisc pentru cea de-a 58-a Zi Mondial? a P?cii de la 1 ianuarie 2025, An Sfânt ?i Jubileu al speran?ei, cu tema ?Ne iart? nou? gre?elile noastre, d?ruie?te-ne pacea ta” se încheie cu aceast? rug?ciune:

?Ne iart? nou? gre?elile noastre, Doamne, 
precum ?i noi iert?m gre?i?ilor no?tri, 
?i în acest cerc de iertare d?ruie?te-ne pacea ta, 
acea pace pe care numai tu o po?i d?rui 
celui care î?i las? dezarmat? inima, 
celui care, cu speran??, vrea s? ierte datoriile propriilor fra?i, 
celui care, f?r? team?, m?rturise?te c? este datornic al t?u, 
celui care nu r?mâne surd la strig?tul celor mai s?raci.”

13. Rug?ciunea Bisericii
S? îndrept?m înc? o dat? privirea spre poarta de intrare în noul an, deasupra c?reia st? Maica Domnului care îl prezint? lumii pe Fiul s?u. S?-i spunem cu devo?iune filial?:”Arat?-ne nou? pe Isus, binecuvântatul rod al trupului t?u!”. Si cu Sfântul Bernard ad?ug?m: ?O, milostiv?, o, blând?, o dulce Fecioar? Marie”. ?Dumnezeule, care, prin fecioria roditoare a Mariei, ai d?ruit neamului omenesc bunurile mântuirii ve?nice, d?-ne, te rug?m, harul s? sim?im ?i noi mijlocirea aceleia prin care l-am primit pe D?t?torul vie?ii, pe Isus Cristos, Fiul t?u”.
S? ave?i un An Nou 2025 binecuvântat cu s?n?tate ?i mult? pace în suflete ?i în familii de la Cristos Domnul, St?pânul timpului ?i al istoriei!
(Radio Vatican - Anton Lucaci, material omiletic din anii ’90, actualizat luni 30 decembrie 2024)