杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
20 octombrie 2024 – Vatican News. Duminic?, 20 octombrie a.c., papa Francisc a prezidat Sfânta Liturghie în Pia?a Sfântul Petru ?i a ridicat la cea mai înalt? treapt? a cinstirii cre?tine mai mul?i Ferici?i – martiri, preo?i, persoane consacrate ?i credincio?i laici. Biserica peregrin? pe acest p?mânt îl pream?re?te pe Dumnezeu cel minunat în sfin?ii s?i ?i se bucur? pentru ”aceast? companie de fra?i ?i surori mai mari, care au parcurs acela?i drum ca ?i noi, care au cunoscut acelea?i nevoin?e ca ?i noi ?i care tr?iesc pentru totdeauna în îmbr??i?area lui Dumnezeu" (papa Francisc, Audien?a general?, 21 iunie 2017).

De ad?ugat c?, pe lâng? cei cincisprezece Ferici?i canoniza?i de papa Francisc în timpul actualei adun?ri sinodale despre sinodalitate ?i în Ziua mondial? a misiunilor, un alt Fericit, tân?rul italian Carol Acutis, va fi canonizat în timpul Jubileului din 2025.

V? prezent?m aici un profil biografic al Sfântului Iosif Allamano, preot ?i fondator, canonizat de papa Francisc pe 20 octombrie 2024.

Preot plin de râvn?

Iosif Allamano s-a n?scut pe 21 ianuarie 1851 la Castelnuovo Don Bosco (Italia). A fost educat în primii ani de via?? prin exemplul ?i cuvântul mamei sale, Maria Anna Cafasso, sora mai mic? a Sfântului Iosif Cafasso. La vârsta de ?ase ani, l-a întâlnit pentru prima ?i singura dat? pe sfântul s?u unchi, pe care avea s?-l propun? ca model de via?? tinerilor preo?i ?i viitorilor misionari. A mers la Torino ?i a intrat în Oratoriul Salesian din Valdocco (Torino) pentru studiile liceale, în timpul c?rora l-a avut ca director spiritual pe Sfântul Ioan Bosco.

Hirotonit preot la 20 septembrie 1873 de arhiepiscopul de Torino, mons. Lorenzo Gastaldi, dup? câteva luni de activitate pastoral? în parohia din Passerano d'Asti - condus? de unul dintre unchii s?i preo?i - Iosif a fost chemat la Seminarul diecezan mai întâi ca asistent ?i apoi, la numai 25 de ani, ca director spiritual al clericilor.

În 1880, arhiepiscopul de Torino c?uta un rector pentru sanctuarul Consolatei, dar nimeni nu dorea s? accepte aceast? misiune din cauza unei situa?ii foarte dificile, cl?direa veche fiind aproape în ruin?, iar internatul pentru preg?tirea tinerilor preo?i fiind închis din cauza controverselor legate de predarea moralei. Aceast? sarcin? delicat? i-a fost încredin?at? p?rintelui Allamano, care a acceptat din ascultare, chiar dac? l-a costat foarte mult. Avea s? r?mân? acolo 46 de ani, practic, pentru tot restul vie?ii sale.

Tân?rul rector, care a f?cut tot posibilul pentru ca sanctuarul s? redevin? un centru spiritual pentru întregul ora?, a lansat numeroase ini?iative: slujbe, împ?rt??anii, spovezi, novene, sâmbete mariane, pelerinaje, celebr?ri liturgice îngrijite, restaur?ri ?i extinderi inovatoare a structurilor existente. Între timp, se interesa de problemele sociale ale muncitorilor. A desf??urat o munc? de pionierat în domeniul presei catolice locale. De asemenea, a îmbun?t??it ?i a sporit Opera Exerci?iilor Spirituale, pentru preo?i ?i credincio?ii laici, de la sanctuarul ”Sfântul Igna?iu”.

Dou? institute de via?? consacrat? misiunilor

Înc? din copil?rie, Iosif ar?tase pasiune ?i interes pentru misiuni. A în?eles, cu tot mai mult? claritate, c? fiecare preot este un misionar ?i c? misiunea este cea mai înalt? realizare a voca?iei preo?e?ti. ?tia c? exist? mul?i preo?i la Torino ?i în tot Piemontul, drept care s-a gândit cum s?-i adune. A cultivat acest proiect ani de zile, trecând peste toate dificult??ile ?i obstacolele. În 1901 a fondat institutul de via?? consacrat? Misionarii Consolatei, pentru care a primit aprobarea arhiepiscopului s?u, monseniorul Agostino Richelmy, ?i a Conferin?ei Episcopale Subalpine. Un an mai târziu, pleca în Kenya primul ?i micul grup de misionari, urmat în curând de multe alte grupuri.

Dar Iosif Allamano a sim?it imediat urgen?a prezen?ei femeilor, consacrate cu totul pentru evanghelizare. La început, el a ob?inut colaborarea pre?ioas? a Surorilor de la centrul Cottolengo din Torino. Papa Pius al X-lea, în timpul unei audien?e private, l-a ajutat s? în?eleag? voin?a lui Dumnezeu în nevoia concret? de femei misionare care se manifesta în Africa. Astfel, în 1910 a fondat al doilea institut de via?? consacrat?, Surorile Misionare ale Consolatei.

În timp ce î?i continua slujirea de rector al sanctuarului de la Consolata, Allamano înso?ea îndeaproape cre?terea celor dou? institute. Îi întâmpina personal pe candida?i ?i se întâlnea cu ei s?pt?mânal. A cerut ajutor ?i a transformat buletinul sanctuarului într-un instrument de leg?tur? vie ?i direct? cu misiunile. A avut o coresponden?? strâns? cu misionarii afla?i deja în Africa ?i, de la ace?tia, solicita scrisori, rapoarte sau jurnale pentru a vesti mai bine Evanghelia. Pentru el, "fiecare preot este un misionar prin natura sa. Voca?ia ecleziastic? ?i voca?ia misionar? nu se deosebesc în mod esen?ial. Este nevoie doar de o mare dragoste pentru Dumnezeu ?i de zel pentru suflete. Nu toat? lumea va putea s?-?i împlineasc? dorin?a de a merge în misiune, dar aceast? dorin?? ar trebui s? fie în to?i preo?ii. Apostolatul printre necredincio?i este, în aceast? privin??, gradul superlativ al preo?iei" (G. Allamano, Così vi voglio, n. 25).

În 1925, a avut marea consolare de a asista, la Roma, la beatificarea unchiului s?u dup? mam?, Iosif Cafasso, descris de Papa Pius al XI-lea drept "perla clerului italian". Dar starea de s?n?tate a p?rintelui Allamano devenea tot mai precar?. A murit în pace, la sanctuarul Consolatei din Torino la 16 februarie 1926.  

În vederea canoniz?rii

Pentru canonizare, postulatorul a prezentat Departamentului pentru cauzele sfin?ilor presupusa vindecare miraculoas?, atribuit? mijlocirii Fericitului Iosif Allamano, a unui b?rbat indigen din p?durea Amazonului, Sorino Yanomami. Atacat de un jaguar pe 7 februarie 1996, Sorino a r?mas cu craniul fracturat ?i a avut o scurgere a masei encefalice. Dup? opt ore de îngrijiri medicale neadecvate, bolnavul a fost dus cu avionul la un spital din Boa Vista, unde a ajuns într-o stare deplorabil?, cu o ran? cranian? mare în regiunea frontal?-parietal?.

Al?turi de Sorino, care dup? opera?ie a fost dus la Terapie Intensiv?, a r?mas so?ia sa împreun? cu ?ase c?lug?ri?e ale Consolatei, un preot ?i un frate misionar, tot din institutul Consolatei, care au cerut în rug?ciune mijlocirea Fericitului Allamano ?i au a?ezat o relicv? a acestuia la patul r?nitului. Novena comemor?rii liturgice a Fericitului Allamano începea în chiar ziua atacului, astfel c? rug?ciunile au fost recitate de c?lug?ri?e pentru a cere de la fondatorul lor vindecarea lui Sorino. Acesta din urm? s-a trezit la zece zile dup? opera?ie ?i nu prezenta vreo consecin?? neurologic?. La 4 martie, a fost transferat la o cas? de cur?, iar la 8 mai s-a întors în satul s?u complet vindecat, reluându-?i via?a normal?.