杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
2 martie 2021 – Vatican News. Sala de Pres? a Sfântului Scaun a organizat ast?zi un briefing cu jurnali?tii ?i a difuzat programul actualizat al c?l?toriei apostolice pe care papa Francisc o efectueaz? în Irak în zilele 5-8 martie 2021. Pentru a men?iona doar reperele plec?rii ?i întoarcerii, s? spunem aici c? papa pleac? vineri la ora 7.30 de pe aeroportul interna?ional Roma/Fiumicino ?i ajunge la Bagdad la ora local? 14.00. În ultima zi a c?l?toriei, luni 8 martie a.c., papa pleac? de pe aeroportul interna?ional din Bagdad la ora 9.40 ?i ajunge pe aeroportul Roma/Ciampino la ora local? 12.55. Confirmat?, agenda general? a c?l?toriei, inclusiv pelerinajul papei Francisc în antica cetate Ur a Caldeilor, leag?nul patriarhului biblic Abraham.

În mod sugestiv, motto-ul c?l?toriei apostolice în Irak este luat din Evanghelia dup? Sf. Matei în care Isus spune mul?imilor ?i discipolilor: ”Voi to?i sunte?i fra?i” (23,8). Emblema vizitei (logo) îl reprezint? în prim plan pe papa Francisc în gestul de a saluta ?ara, reprezentat? la rândul s?u de harta geografic? ?i de simbolurile tradi?ionale: palmierul ?i fluviile Tigru ?i Eufrat. În interiorul emblemei este trasat un porumbel alb care poart? în cioc o ramur? de m?slin, simbolul p?cii, ?i zboar? deasupra drapelelor Sfântului Scaun ?i Republicii Irak. Ansamblul de imagini ?i simboluri este înconjurat de cuvintele motto-ului în limbile arab?, kurd? ?i caldeean?.

Prezen?a cre?tin? în Mesopotamia, numele antic al regiunii, dateaz? înc? de la începuturile cre?tinismului, dup? cum dovede?te chiar cartea Faptele Apostolilor. Potrivit tradi?iei, cre?tinismul a fost predicat în aceste regiuni în secolul I de Sfântul Apostol Toma ?i discipolii s?i, care au ajuns pân? în estul Asiei. În Irak, a?adar, exist? o realitate important?, din punct de vedere biblic ?i istoric, pentru to?i cre?tinii, iar bog??ia sa cultural? ?i religioas? a avut o influen?? foarte larg?.

Cu toate acestea, istoria cre?tinilor de aici este o istorie de persecu?ii ?i discrimin?ri. Via?a acestor comunit??i, subîmp?r?ite în caldeeni, sirieni, armeni, latini, melchi?i, ortodoc?i ?i protestan?i, a fost marcat? de persecu?ii ?i discrimin?ri înc? de la sosirea islamismului, dar ?i dup? independen?a Irakului. Cu toate c? Saddam Hussein a impus un regim laic, cre?tinii, în ciuda na?ionaliz?rii ?colilor lor ?i a discrimin?rii neîntrerupte, au g?sit un ”modus vivendi” care i-a permis Bisericii s? desf??oare activit??i diverse, inclusiv în domeniul social ?i caritabil. Emigra?ia cre?tinilor, început? în timpul dictaturii, a cunoscut un val considerabil dup? r?zboaiele din anii ’80, formându-se numeroase comunit??i irakiene dincolo de frontierele ??rii. Exodul cel mai numeros a început, îns?, dup? interven?ia militar? american? din 2003 ?i dup? instaurarea, în nordul ??rii, a a?a-numitului Stat Islamic, în anii 2014-2017.

Înainte de cel de-al doilea r?zboi din Golf, cre?tinii din Irak erau estima?i la 1 sau chiar 1,4 milioane, reprezentând 6% din popula?ia ??rii majoritar musulmane. Prezen?a lor a cunoscut o sc?dere drastic?, iar estim?rile recente sus?in c? prezen?a cre?tinilor ar fi între 300.000 – 400.000. Numai în perioada cuprins? între 2003 ?i martie 2015, au fost uci?i 1.200 de cre?tini irakieni. Printre ace?tia, se afl? arhiepiscopul catolic de Mosul, mons. Paulos Rahho, asasinat în 2008, cinci preo?i ?i 48 de cre?tini care au murit în atacul terorist din 31 octombrie 2010 la o biseric? siro-catolic?. Cel pu?in 62 de biserici au fost afectate sau distruse.

Ocupa?ia de c?tre ”Stat Islamic” a Câmpiei Ninive, regiune considerat? leag?nul cre?tinismului mesopotamian, a dus la golirea efectiv? de prezen?a cre?tin? a regiunii. Mai mult de 100.000 de cre?tini au fost constrân?i s?-?i abandoneze casele, la fel f?când ?i membrii altor minorit??i persecutate, precum yazidi. Multe din aceste familii au g?sit refugiu în Kurdistantul irakian, mai precis la Ankawa, în cartierul cre?tin din Irbil, în taberele de refugia?i din Iordania, Siria, Turcia ?i Liban. Al?ii au c?utat azil politic în Europa sau pe alte continente. Se estimeaz? c? în ultimii ani cel pu?in 55.000 de cre?tini irakieni au plecat chiar ?i din Kurdistanul irakian. Furia distrug?toare a militan?ilor jihadi?ti nu a cru?at bisericile ?i micile lor propriet??i, care au fost distruse sau grav avariate. O parte semnificativ? a acestui patrimoniu istoric cre?tin a fost salvat? de la distrugere datorit? mons. Najib Mikhael Moussa, care din ianuarie 2019 este arhiepiscop de Mosul a Caldeilor. Prelatul catolic irakian a reu?it s? pun? în siguran?? peste 800 de manuscrise de o incomparabil? valoare istoric?, datând din perioada 1.200 – 1.800. Pentru eforturile sale culturale, p?storul de suflete a primit în 2020 Premiul Saharov din partea Uniunii Europene.