杏MAP导航

C?utare

Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu  

Patriarhul Bartolomeu despre "Fratelli tutti": S? renun??m la indiferen?? ?i cinism

Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu, a acordat un interviu directorului nostru editorial, Andrea Tornielli, despre enciclica "Fratelli tutti" a papei Francisc. Patriarhul vorbe?te despre visul unei lumi asemenea unei familii unite.

Cetatea Vaticanului – A. M?rtina?

21 octombrie 2020 – Vatican News. «Suntem complet de acord cu îndemnul-provocare al papei Francisc de a "abandona indiferen?a sau chiar cinismul care guverneaz? via?a noastr? ecologic?, politic?, economic? ?i social? în general, un metru de m?sur? egocentric ?i indiferent, ?i vis?m la lumea noastr? ca la o familie uman? unit?»  – a spus patriarhul Bartolomeu în interviul acordat directorului nostru editorial Andrea Tornielli, în contextul vizitei efectuat? de patriarh la Roma,  în aceste zile.

Întrebat despre reac?ia pe care i-a suscitat-o enciclica papei Francisc – "Fratelli tutti" – patriarhul ecumenic de Constantinopol a spus: «Chiar înainte de a cunoa?te con?inutul enciclicei "Fratelli tutti" a fratelui nostru, papa Francisc, am fost siguri c? ar fi constituit un alt exemplu al neclintitului s?u interes fa?? de om, "iubit de Dumnezeu", prin manifestarea solidarit??ii fa?? de to?i "cei osteni?i ?i împov?ra?i", fa?? de cei nevoia?i, ?i c? enciclica con?inea propuneri concrete pentru a face fa?? marilor provoc?ri ale momentului, inspirate din sursa inepuizabil? a tradi?iei cre?tine, o enciclic? izvorât? din inima sa plin? de iubire. A?tept?rile noastre au fost pe deplin satisf?cute dup? finalizarea analizei acestei foarte interesante enciclice, care nu constituie un simplu compendiu sau un rezumat al enciclicelor anterioare sau al altor texte ale papei Francisc, ci o încoronare ?i o str?lucit? concluzie a întregii doctrine sociale.  Suntem complet de acord cu îndemnul-provocare al Preasfin?iei Sale de a renun?a la indiferen?a sau chiar cinismul care guverneaz? via?a noastr? ecologic?, politic?, economic? ?i social? în general, un metru de m?sur? egocentric ?i indiferent, ?i vis?m la lumea noastr? ca la o familie uman? unit?, în care suntem cu to?ii fra?i, f?r? excep?ie. Cu acest spirit ne exprim?m speran?a ?i dorin?a ca enciclica "Fratelli tutti" s? fie o surs? de inspira?ie ?i dialog fructuos, prin întreprinderea de ini?iative decisive ?i ac?iuni transversale la nivel inter-cre?tin, inter-religios ?i pan-uman».

Primul capitol al enciclicei vorbe?te despre "umbrele" care persist? în lume. Care sunt  "umbrele" care v? îngrijoreaz? cel mai mult? ?i ce speran?? dobândim din privirea asupra lumii care deriv? din Evanghelie? – a întrebat Andrea Tornielli.

«Cu acutul s?u sim? umanist, social ?i spiritual, papa Francisc identific? ?i indic? "umbrele" din lumea modern?» – a spus patriarhul Bartolomeu. «Vorbim despre "p?catele moderne", chiar dac? ne place s? subliniem c? p?catul originar nu s-a produs în vremurile noastre ?i în epoca noastr?. Nu idealiz?m deloc trecutul. Cu toate acestea, pe bun? dreptate, ne tulbur? faptul c? modernele evolu?ii ?tiin?ifice ?i tehnice au înt?rit "hybrisul" omului (n.n. mândrie nem?surat?). Cuceririle ?tiin?ei  nu  r?spund la fundamentalele noastre c?ut?ri esen?iale ?i nici nu le-au eliminat. De asemenea, constat?m c? cunoa?terea ?tiin?ific? nu p?trunde în adâncul sufletului uman. Omul ?tie acest lucru, dar se  comport? ca ?i cum nu ar ?ti.»

În interviu, patriarhul ecumenic de Constantinopol se refer? ?i la pasajele din enciclic? în care papa vorbe?te despre decalajul persistent dintre cei pu?ini care posed? mult ?i cei mul?i care au pu?in sau nimic, spunând: «Dezvoltarea economic? nu a redus decalajul dintre boga?i ?i s?raci. Mai degrab?, a acordat prioritate profitului, în detrimentul protej?rii celor slabi, ?i contribuie la exacerbarea problemelor de mediu. Iar politica a devenit slujitoarea economiei. Drepturile omului ?i dreptul interna?ional sunt elaborate ?i servesc unor scopuri care nu au leg?tur? cu dreptatea, libertatea ?i pacea. Problema refugia?ilor, terorismul, violen?a de stat, umilirea demnit??ii umane, formele moderne de sclavie ?i epidemia de Covid-19 pun acum politica în fa?a unor noi responsabilit??i ?i anuleaz? logica sa pragmatist?.»

Întrebat care este propunerea cre?tinismului în fa?a acestei situa?ii, patriarhul Bartolomeu a r?spuns: «Propunerea Bisericii privind via?a este punctul de cotitur? c?tre "un lucru unic ?i necesar”, acesta fiind iubirea, deschiderea fa?? de cel?lalt ?i cultura solidarit??ii persoanelor. În fa?a arogantului modern "om-dumnezeu" îl predic?m pe "Dumnezeu-Om". În fa?a doctrinelor potrivit c?rora economia ocup? un loc preponderent, s? facem loc economiei ecologice ?i activit??ii economice bazat? pe dreptate social?. Politicii "dreptului celui mai puternic" s? opunem principiul respectului drepturilor inalienabile ale cet??enilor ?i dreptul interna?ional. În fa?a crizei ecologice, suntem îndemna?i la respectarea crea?iei, la simplitate ?i la con?tientizarea responsabilit??ii de a încredin?a urm?toarei genera?ii un mediu natural intact.  Efortul nostru de a rezolva aceste probleme este indispensabil, dar ?tim c? cel care lucreaz? prin noi este Dumnezeu, prieten al oamenilor.»

La întrebarea: "De ce este relevant?, ast?zi, icoana Bunului Samaritean?", patriarhul ecumenic de Constantinopol a spus: «Cristos leag? în special "prima ?i marea porunc?" – porunca iubirii fa?? de Dumnezeu – cu a doua "similar? cu prima" – porunca iubirii fa?? de aproapele (cf Mt 22, 36-40). ?i adaug?: "De aceste dou? porunci depind toat? Legea ?i profe?ii". Iar Ioan, teologul, este foarte clar: "Cine nu iube?te nu l-a cunoscut pe Dumnezeu" (In 4,8). Parabola bunului samaritean este apropiat? de pilda judec??ii (Mt 25, 31-46), (Lc 10, 25-37) fiind textul biblic care ne dezv?luie întregul adev?r despre porunca iubirii. În aceast? parabol?, preotul ?i levitul reprezint? religia care este închis? în sine, interesat? doar s? p?streze nealterat? "legea", ignorând ?i neglijând într-un mod fariseic "prescrip?iile mai profunde ale legii" (Mt 23, 23): dragostea fa?? de aproapele ?i sprijinirea lui.
Bunul samaritean se dovede?te a fi str?inul filantropic apropiat de cel care a fost b?tut de tâlhari ?i r?nit. La întrebarea ini?ial? a înv???torului legii –  "Cine este aproapele meu?" (Lc 10, 29) – Cristos r?spunde cu o întrebare: "Care dintre ace?tia trei ?i se pare c? a fost semenul celui c?zut în mâinile? (Lc 10, 36). În acest fel, omului i se cere ?i este îndemnat s? ac?ioneze… .»

21 octombrie 2020, 10:50